AŢRU va fi condus şi în continuare fără niciun program

Deja de 12 ani, la fiecare patru ani, înfiinţarea noii Autoguvernări pe Ţară a Românilor din Ungaria se desfăşoară după acelaşi scenariu: se alege acelaşi preşedinte, care nu are niciun program, şi se pune în funcţiune maşinăria de votare, care votează tot ce pofteşte conducerea. Majoritatea membrilor adunării generale au votat ca şi în următorii patru ani preşedintele AŢRU să rămână Kreszta Traján, iar vicepreşedinte Gulyás György.

Gulyás György (vicepreşedinte) şi Kreszta Traján (preşedinte)

Şedinţa, aşa cum se obişnuieşte la AŢRU, s-a desfăşurat în mare parte în limba maghiară. Doar câteva intervenţii scurte s-au făcut în limba română. Până la alegerea preşedintelui, şedinţa a fost condusă de decanul de vârstă, dr. Ioan Selejan. Toţi cei 25 de membri ai adunării generale au depus jurământul în limba română, după care unii l-au depus şi în limba maghiară.

Preşedinte fără program

Principala sarcină a adunării generale a fost alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui. În acest sens, Gulyás György, în calitate de preşedinte al Asociaţiei pe Ţară pentru Reprezentarea Intereselor Românilor din Ungaria (AŢRIRU) l-a propus pentru funcţia de preşedinte pe Kreszta Traján. Apoi, dr. Ioan Ciotea, preşedintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU) a propus-o pentru funcţia de preşedinte pe Eva Iova Şimon, adăugând că ar solicita în acelaşi timp ca cei doi candidaţi să se prezinte în faţa adunării generale şi să-şi împărtăşească planurile lor de conducere. După ce în rândurile AŢRIRU s-a făcut zgomot refuzând această cerere, decanul de vârstă a supus la vot propunerea. Delegaţii UCRU a votat toţi 10 pentru prezentarea programului, iar ceilalţi 15, delegaţii AŢRIRU şi ai Asociaţiei Române din Budapesta (ARB) au votat contra. Adică, au votat la fel ca acum 12 ani, când a fost ales Kreszta pentru prima dată de preşedinte, că nu vor să afle nimic despre cum vrea să conducă şi ce vrea să facă în interesul comunităţii româneşti din Ungaria. Pentru a se accentua acest lucru şi în procesul verbal al şedinţei, Gheorghe Gros a subliniat că probabil Kreszta de aceea nu vrea să ia cuvântul „pentru că habar nu are ce va face în următorii patru ani”. Sau „va face acelaşi nimic pe care l-a făcut şi în ultimii patru ani”. După ce ambii candidaţi au acceptat candidatura, s-a trecut la următoarea fază. Kreszta a cerut şedinţă închisă şi vot deschis, iar Eva Iova a cerut tocmai invers: şedinţă deschisă şi vot secret. 15 membri au votat cererea lui Kreszta. Aceeaşi 15, membrii AŢRIRU şi ai ARB, l-au votat pe Kreszta în funcţia de preşedinte, iar cei 10 deputaţi ai UCRU au votat contra.

Alianţa AŢRU+ARB

Money, money, money…

După alegere, conducerea şedinţei a fost preluată de noul preşedinte. Maşinăria de votare a AŢRIRU+ARB au votat în unanimitate modificarea statutului, care cuprinde şi salarizarea celor doi conducători ai AŢRU. Astfel, atât preşedintele cât şi vicepreşedintele vor primi cel mai mare salar posibil, conform legilor în vigoare. Dr. Gheorghe Ruja a criticat Oficiul AŢRU, care introduce modificări în statut după bunul său plac, fără să discute cu deputaţii aleşi ai autoguvernării. Apoi, preşedintele Kreszta a făcut propunere pentru funcţia de vicepreşedinte. L-a propus pe Gulyás György. Acesta, la fel ca mai devreme Kreszta, a cerut şedinţă închisă şi vot deschis. În acel moment, alături de oaspeţii de faţă şi reprezentanţii presei, au părăsit sala şi cei 10 deputaţi ai UCRU, în semn de protest faţă de votările iresponsabile. Gulyás a fost votat cu 14 voturi pentru şi o abţinere.

Deputaţii UCRU

Limba noastră, vai de ea!

La şedinţa de constituire, AŢRU a avut obligaţia să înfiinţeze două comisii: cea financiară şi cea juridică. Comisia financiară are următoare componenţă: Florin Olteanu, preşedinte, Gheorghe Buc şi Bartha Lászlóné. Comisia juridică: dr. Ioan Selejan, preşedinte, Ioan Táth şi Mazsu Jenőné. Cele două membre externe ale celor două comisii, doamnele Bartha şi Mazsu au depus apoi jurământul. Prima dată într-o oarecare limbă română, pentru nu se înţelegea absolut nimic din vorbele lor, după care şi în limba maghiară.

Preşedintele Kreszta a informat apoi toţi deputaţii că în termen de 30 de zile cu toţii sunt obligaţi să-şi depună declaraţiile de avere, numai după aceea devin deputaţi cu toate drepturile.

La capitolul diverse, ca o formalitate, adunarea generală a votat (cu 24 de voturi pentru) înţelegerea dintre AŢRU şi Uniunea Culturală, în ceea ce priveşte transmiterea fondului de funcţionare de către AŢRU pentru redacţia săptămânalului „Foaia românească”. Începând din acest an, finanţarea revistelor minoritare se face direct din bugetul central al statului, prin autoguvernările pe ţară.

A. Butar