marți, 5 iulie 2011

Invitaţie la filmul "Morgen", la Micherechi

După mulţi-mulţi ani din nou va fi cinematograf la Micherechi. Filmul „Morgen”, al regizorului Marian Crişan din Salonta, care a obţinut deja multe premii româneşti şi internaţionale, va fi prezentat pe 15 iulie, vineri, de la ora 21.00, la casa de cultură din Micherechi. Intrarea este liberă!

Pelicula „Morgen” a fost debutul în lungmetraj al regizorului Marian Crişan. Regizorul şi câţiva dintre actori, printre care şi protagonişti din Micherechi, vor fi invitaţii speciali ai evenimentului. După proiecţie, participanţii la film vor putea adresa întrebări regizorului şi actorilor.
Povestea filmului se desfăşoară în Salonta, oraşul de pe graniţa dintre România şi Ungaria. Personajul principal, Nelu (András Hatházi), este un agent de pază în vârstă de 40 de ani. Zilele trec la fel pentru Nelu, una după alta: pescuieşte dimineaţa, apoi merge la lucru, iar seara şi-o petrece acasă, împreună cu nevasta – Florica (Elvira Rîmbu). Trăiesc singuri, într-o gospodărie izolată pe câmpul de la marginea Salontei. Într-o dimineaţă, însă, Nelu pescuieşte ceva neobişnuit: un emigrant (al cărui rol îl joacă actorul turc Yilmaz Yalcin) care vrea să treacă graniţa ilegal. Fără să înţeleagă exact ce îi comunică străinul, Nelu îi promite că îl va ajuta să treacă graniţa „mâine”. Mâine, adică „morgen”…
Filmul a fost distins cu trei trofee la Festivalul de Film de la Locarno 2010 şi trei premii la Festivalul de la Salonic, premiul pentru cel mai bun regizor, cea mai bună interpretare – rol masculin: András Hatházi şi Yilmaz Yalcin, dar şi Premiul FIPRESCI.
E.I.

marți, 31 mai 2011

Scrisoare de mulţumire pentru spectacolul Adrianei Trandafir, la Jula şi Seghedin

Domnului Alexandru Arşinel
director
Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”
Bucureşti
Calea Victoriei nr. 33, sector 1

Tel./fax: +40/21.312.1029, +40/21.314.1979
secretariat@teatrultanase.ro


Stimate Domnule Director,

În zilele de 10–12 mai 2011, comunitatea românească din Ungaria a avut ocazia de a urmări, în două din centrele sale importante, Szeged (Seghedin) şi Gyula (Jula), piesa „Pasărea măiastră – Maria Tănase”, în interpretarea doamnei Adriana Trandafir. Spectacolul a fost adus printre noi la iniţiativa Institutului Cultural Român de la Budapesta, condus de doamna Brînduşa Armanca. Deşi acest spectacol este jucat de mai multe decenii, a fost pentru prima oară când spectacolul a avut loc într-o comunitate istorică, pentru acei români care, dintotdeauna, au fost uitaţi de istorie în afara hotarelor României. Aceste comunităţi, din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina sunt, în bună parte, deja asimilate lingvistic şi cultural. De aceea am aşteptat cu emoţie acest spectacol şi nu am fost dezamăgiţi. O asemenea sărbătoare se întâmplă rar la noi! Astfel de evenimente culturale ne dau tăria de a face şi pe mai departe eforturi pentru a ne păstra limba, identitatea, filonul cultural.
Vă felicităm, domnule director, pentru modul în care actorii teatrului pe care îl conduceţi, şi, în special, doamna Adriana Trandafir, înţeleg să-şi facă datoria ca artişti români! Atât tema piesei lui George Sbârcea, punerea în scenă, cât, mai ales, trăirea interpretării protagonistei, au readus în sufletele românilor din Ungaria sentimentul apartenenţei la un popor cu valori culturale reale, proprii. Iar lacrimile de emoţie s-au transformat în recunoştinţă pentru acest adevărat festin estetic şi ne-au întărit credinţa că merită să rezistăm.
Avem convingerea că acest spectacol merită să fie vizionat în toate comunităţile istorice româneşti din jurul ţării, oricât de slabe identitar ar fi ele astăzi, deoarece calitatea, sinceritatea şi profesionalismul sunt elemente de bază ale regăsirii rădăcinilor noastre. Sperăm că şi cu alte ocazii vom avea privilegiul să asistăm la astfel de spectacole.

Cu mii de  mulţumiri, vă dorim mult succes în activitatea dumneavoastră şi a teatrului pe care îl conduceţi,

Scrisoarea a fost semnată de numeroşi români din Seghedin, Jula, Micherechi, Chitighaz, Otlaca-Pustă şi Bichişciaba
Jula, 13 mai 2011









vineri, 6 mai 2011

Adriana Trandafir în spectacol la Jula


Fragmente din spectacol puteţi vedea aici:

Românii, numai buni de blocat?

Mai multe experienţe nefericite ale unor şoferi din România confirmă atitudinea discriminatorie a serviciului de parcări din Budapesta. Cel mai trist pentru cetăţenii români aflaţi în vizită sau cu afaceri în ţara vecină este un zvon devenit realitate: autovehiculele cu numere de înmatriculare româneşti au devenit ţinta preferată a poliţiei rutiere maghiare şi a serviciilor de blocare a roţilor care, mai nou, „atacă” tot ce are roţi şi poartă însemnul RO în parcările special amenajate.
O parcare legală în Budapesta a devenit o aventură periculoasă. O dovedeşte şi păţania inginerului Aurel Galchiş, pastorul Bisericii Baptiste „Betel” din Salonta care a simţit pe propriul buzunar răutatea nejustificată a lucrătorilor serviciului specializat de blocare a roţilor din capitala Ungariei. „Marţi, 3 mai, m-am deplasat în Budapesta cu familia pentru a consulta un specialist oftalmolog de la o clinică renumită de pe strada Maria, nr. 38, povesteşte pastorul Aurel Galchiş. Am parcat regulamentar şi, în repetate rânduri, fiindcă vizita la medic s-a prelungit, am plătit parcarea la automatul care eliberează tichete pentru parcare pe strada respectivă. Primul tichet de parcare l-am plătit la ora 12:27 şi a fost valabil până la ora 12:43. Am revenit la clinică la ora 13:00 şi am plătit parcarea până la ora 15:00 cu două tichete de câte o oră fiecare, primul de la ora 13:04 până la ora 14:04, iar cel de-al doilea de la ora 13:59 până la ora 14:59. Nu mică mi-a fost mirarea când, în jurul orei 14: 30, deci la jumătatea timpului plătit  pentru ultimul bilet de parcare, revenind la maşină, mi-am găsit roata blocată. A urmat un calvar. Bineînţeles, învingători au ieşit lucrătorii serviciului care blochează roţile în parcare (Józsefvárosi Közterületi-és Parkolási Rendészet – Budapesta). Motivând că nu au văzut prea bine tichetul cu parcarea achitată până la ora 14:59, aceştia mi-au deblocat roata maşinii abia după ce am le-am îndeplinit procedura şi am plătit frumoasa sumă de 11.500 forinţi, aproximativ 60 euro. Procesul verbal întocmit de oamenii Primăriei Budapesta are menţionată ora 14:34. Războiul cu morile de vânt nu a fost gratuit, în tot acest timp al deblocării roţii arestată abuziv fiind nevoit să mai plătesc un tichet de parcare pentru o oră. Mi-au spus că asta e legea în Budapesta şi m-au asigurat că, printr-o contestaţie adresată firmei lor sau printr-un proces în instanţa maghiară, am şanse să-mi recuperez banii. Am plătit suma impusă care reprezintă un sfert din salariul unui român. Vă imaginaţi că abia am aşteptat să scap de ei şi să mă întorc acasă, la Oradea. Cine să mai conteste, cine să-i mai dea în judecată, cine să-şi mai piardă timp şi alţi bani cu obrăznicia, discriminarea şi abuzul lor? Am aflat de la un conaţional aflat în zonă că singura mea vină a fost numărul de înmatriculare al maşinii din România. Şi faptul că eram român”.
Aceste incidente au devenit un fenomen în Budapesta. Mai mulţi şoferi, români sau maghiari, aflaţi la volanul autoturismelor înmatriculate în România au trecut prin acest coşmar al blocării roţilor în zone de parcare legală, în ciuda achitării corespunzătoare a taxei şi a dovezii afişată în loc vizibil, pe bordul maşinii. „Sunt nişte tâlhari obraznici care profită de necazul omului. Dacă ai maşina cu numere de România, nu mai contează că eşti maghiar sau român, că vorbeşti ungureşte şi frumos, că ai plătit parcarea şi ai pus la vedere tichetul, ne-a declarat orădeanul Kisgyorgy Sandor. Îţi blochează maşina fiindcă ştiu mecanismul psihologic: vei plăti deoarece nu ai timp de procese şi contestaţii iar blocarea roţii te umileşte şi te sperie. Abia aştepţi să-ţi vezi maşina eliberată şi să te întorci în România. Cearta şi discuţiile contradictorii se termină la poliţie şi nimeni nu are nevoie de încă o amendă. Au zone-ţintă, cum ar fi parcările din apropierea universităţilor, spitalelor, aeroportului, gării şi din alte locuri frecventate în special de turiştii din România. Chiar dacă eşti perfect în legalitate, tot nu scapi. Şi poliţia este în cârdăşie cu aceste firme. Ai maşină cu numere de România, eşti o victimă sigură”.
Pastorul ing. Aurel Galchiş a înaintat contestaţia în termen serviciului specializat de blocări autoturisme parcate (Józsefvárosi Közterületi-és Parkolási Rendészet – Budapesta), dar speranţele de recuperate a banilor sunt minime.
Sorin PETRACHE (Oradea)

O noapte albă pentru cultura europeană la Budapesta

Pe 6 mai, Budapesta sărbătoreşte Ziua Europei printr-o noapte albă, intitulată „Noaptea Institutelor Culturale Europene”.
La iniţiativa ICR Budapesta, 12 institute culturale membre EUNIC invită publicul budapestan la concerte, filme, expoziţii, teatru şi dans.
„Am extins o idee care se practică de patru ani cu succes la Bucureşti, în organizarea EUNIC”, a declarat Brînduşa Armanca, preşedintele  Uniunii Europene a Institutelor Culturale Naţionale – EUNIC, Ungaria.
Insomniacii vor putea să se distreze întreaga noapte cu filme poloneze sau franţuzeşti cu folclor slovac, cu jazz la Café Jedermann sau cu fado portughez şi canţonete italiene.
Institutul Cultural Român din Budapesta împreună cu Institutul Cultural Danez aduce publicul în două locaţii la două expoziţii de artă plastică, un concert de tubă şi unul de muzică clasică, seara încheindu-se cu proiecţia unui film artistic românesc.
Programul serii va începe la Sediul Comisiei Europene – EU Point – din Millenáris Park (1024 Budapesta, Str. Kis Rókus 16–20.) cu vernisajul expoziţiei artistei de origine română Elisabeth Ochsenfeld, ”Mesteceni în parcul Millenaris”, urmat de concertul susţinut de Tuba Quartett – The Heavy Brass Guys, program al Institutului Danez.
Deplasarea de la sediul ICR Budapesta (1146 – Bp. str. Izsó, nr. 5) se va face cu ricşele de-a lungul Dunării.
La sediul ICR, cele două instituţii culturale partenere organizează o expoziţie de  grafică a unor tineri artişti danezi sub titlul 2 X TRE , urmat de un concert clasic de vioară şi pian, interpretat de Clara Cernat (România) & Thierry Huillet (Franţa). Seara se va încheia cu filmul românesc, „Caravana cinematografică” (2009), în regia lui Titus Muntean.
Festinul cultural va fi însoţit de bere daneză şi de covrigei româneşti.

marți, 3 mai 2011

Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni în vizită la românii din Ungaria

Eugen Tomac, secretar de stat, şeful Departamentului
pentru Românii de Pretutindeni
Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni se va afla timp de două zile în Ungaria. În zilele de 4 şi 5 mai, Eugen Tomac va vizita românii din Micherechi, Jula, Bătania şi Seghedin.
În cadrul vizitei oficiale, miercuri înainte de masă, secretarul de stat român se va deplasa la Micherechi, unde va fi întâmpinat de conducerea localităţii, iar apoi se va întâlni cu elevii şi profesorii şcolii generale. La prânz, Eugen Tomac se va afla la Jula, unde va vizita Liceul şi şcoala generală „Nicolae Bălcescu”, iar după-masă va avea o întâlnire cu PS Siluan, la sediul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.
Reprezentanţii Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, iar apoi ai Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria şi ai Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria vor sta de vorbă cu diplomatul român la sediul Consulatului General al României la Jula.
Joi dimineaţa, delegaţia română se va afla la Şcoala generală „Lucian Magdu” din Bătania, după care se va deplasa la Seghedin, unde va avea loc întâlnirea cu reprezentanţii românilor din Seghedin, în urma căreia se vor realiza interviuri cu redacţiile radio şi TV de limbă română. Vizita oficială a secretarului de stat Eugen Tomac la românii din Ungaria se va încheia la Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii „Juhász Gyula” din Seghedin.
R.P.

luni, 18 aprilie 2011

ICR scoate la concurs burse pentru românii din jurul graniţelor

Programul este dedicat exclusiv perfecţionării academice, vizând studenţi din anii terminali, masteranzi şi/sau doctoranzi, pentru pregătirea lucrărilor de licenţă/masterat/doctorat. Bursele sunt distribuite astfel: Republica Moldova – 3, Ucraina – 1 şi alte ţări vecine în care există comunităţi de români (Bulgaria, Serbia, Ungaria), dar şi din Albania şi Macedonia – 1. Selecţia este făcută de o comisie independentă de specialişti, în baza unui dosar de candidatură, care trebuie să conţină, printre altele, recomandarea din partea coordonatorului lucrării de licenţă/masterat/doctorat. Tematica proiectelor se va referi la România. Perioada de documentare/cercetare se va desfăşura în România până la sfârşitul acestui an calendaristic.
Data limită de depunere a dosarelor de candidatură: 15 iunie 2011.
Valoarea unei burse: 3.495 euro/persoană.
Numărul de burse acordate anual: 5 burse.
Domeniile pentru care se organizează evaluarea şi selecţia: cercetare şi documentare.
Durata burselor: 3 luni.
Documente necesare pentru înscriere (dosarul de solicitare a bursei):
– formularul de înscriere ;
– CV;
– un proiect de cercetare;
– 2 scrisori de recomandare (de la coordonatorul lucrării şi de la un alt profesor, de preferinţă un specialist pe tema propusă);
– copie după unul dintre studiile publicate în ultimii 2 ani într-o revistă de specialitate;
– perioada pentru care se solicită bursă.
Adresa la care se trimit documentele: Institutul Cultural Român, Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, Bucureşti, 011 824, România.
Contact: rsb@icr.ro, tel. 0040-31/7100-627.

Hiába kért támogatást Méhkerék vezetője

2011. április 13. - (beol.hu)

Még február 1-jén keltezett levelében a Magyarországi Románok Országos Önkormányzata anyagi támogatását kérte Kreszta Traján elnöktől a méhkeréki iskola megmentése érdekében Tát Margit, a zömében románok lakta település vezetője. A méhkeréki polgármester levelére mindeddig választ sem kapott, s úgy fogalmazott, elkeseríti, hogy pusztába kiáltott szó maradt segítségkérésük. Tát Margit levelében egyebek mellett azt is papírra vetette, hogy: „...Nem tudjuk kiegyenlíteni a megvásárolt tankönyvek árát, nem tudjuk biztosítani az intézmény működéséhez szükséges alapvető feltételeket, valamint a gyermekek étkeztetésének feltételeit sem. Jelen körülmények között nyíltan ki kell mondanunk, hogy az ország legnagyobb tanulói létszámmal működő román nemzetiségi oktatási nyelvű általános iskolája és román nemzetiségi óvodája csődközeli helyzetbe került... Bízunk abban, hogy a Magyarországi Románok Országos Önkormányzata vezetése segítséget nyújt és nem hagyja, hogy működésképtelenné váljon az ország legnagyobb román nemzetiségi települése és a hazai románság bölcsőjeként szolgáló oktatási intézményei...” - Az országos önkormányzat február 8-án alakult meg, az első ülésünket március 14-én tartottuk. Így korábban elfogadott költségvetésünk sem volt - mondta elöljáróban Kreszta Traján, s jelezte, hogy nemsokára megválaszolják Tát Margit levelét. Ugyanakkor azt is elmondta, sajnos, nem a szándék vagy az akarat hiányzik, hanem a lehetőség ahhoz, hogy támogatni tudják Méhkerék vezetőjének kérelmét. Az országos önkormányzat ugyanis kiárólag működésre, saját rendezvényei költségeire kap - éves szinten mintegy 52 millió forint - támogatást.

joi, 14 aprilie 2011

Cenzúrát szeretne a sajtóbizottság elnöke?

Újabb botrány az Országos Román Önkormányzat ülésén

 

Elfogultnak nevezte a magyarországi román sajtó nagy részét az Országos Román Önkormányzat (ORÖ) legutóbbi ülésén Roxin Anna, akit a sajtó- és külügyi bizottság élére javasoltak. Elmondása szerint „mindig valótlanságok jelennek meg ”, ezért egy kérdésre válaszolva határozottan a cenzúra szükségessége mellett foglalt állást. Ez pedig kiverte a biztosítékot. Roxin Anna szerint ez félreértés.



A tavaly őszi helyhatósági választásokkal együtt megtartott nemzetiségi választások után ez év elején alakultak meg a honi nemzetiségek országos kisebbségi önkormányzatai. A hazai románok országos önkormányzatának február 8-i gyulai alakuló ülésére az etnobiznisz vádja vetül. Erre a beszólások, a kivonulások, a zárt ülések és nyílt szavazások, a vádak és a tragikomikus egyet nem értés volt a jellemző. A 25 fős testületbe bekerült Magyarországi Románok Kulturális Szövetsége szerint a Magyarországi Románok Országos Érdekvédelmi Egyesülete – hatalma megőrzése érdekében – összefogott a közösséghez nem tartozó a Budapesti Román Egyesülettel. Így választották meg újra elnöknek Kresztra Trajánt és helyettesének Gulyás Györgyöt. Ezt a megközelítést Kreszta határozottan visszautasítja.

Ugyanakkor a honi románság önkormányzati rendszerébe mintha bekódolták volna a botrányokat, amelyeket később az etnobiznisz erősített fel. Az országos önkormányzat megalakulását mindig viták kísérték. Az első, 1994-es kisebbségi voksolás után 1995-ben Gyulán – a honi nemzetiségek közül egyedüliként vidéki központtal – alakult meg az ORÖ, amelynek létszámát a maximális 53-ban határozták meg, ám a testületbe vezető értelmiségiek sora nem jutott be.

Négy évvel később, 1999-ben beütött az etnobiznisz. A budapesti romák által megalakított „román” kisebbségi önkormányzatok delegáltjai miatt – diplomáciai vihart is kavarva – nem alakult meg az országos önkormányzat. Ekkor a hazai románság képviselői nem működtek együtt a közösségen kívüliekkel. Így viszont nem volt meg a megalakuláshoz szükséges törvényességi küszöb, amely az elektorok 75 százaléka plusz egy főnél húzta meg a határt. Erre tekintettel szállította utóbb az országgyűlés lejjebb az országos kisebbségi önkormányzatok megalakuláshoz szükséges határt.

Az országos román önkormányzat 2003-as alakulásakor a Kreszta Traján fémjelezte többség egyenként szavazta ki a testületből a Román Alternatív Tömörülés minden jelöltjét, míg legutóbb, 2007 tavaszán az országos testület ülésén a többség megszavazta, hogy az ülés nyelve kizárólag magyar legyen, ami a román nyelv betiltását jelentette. Ekkor ismét Kreszta lett az elnök, míg az alelnök Gulyás György. Az ügybe Kaltenbach Jenő, akkori kisebbségi ombudsman avatkozott be. Az eset azért is különös volt, mert a képviselői eskü szövege, egyebek között, „a román nyelv és kultúra ápolásának fontosságáról” szól (sic!).

Az Országos Román Önkormányzat legutóbbi, ez év február eleji alakuló ülése után március közepén került sor a következő, rendes ülésre. Itt, mások mellett, három szakbizottság megválasztása szerepelt a napirendi pontok között. Ezek közül a legnagyobb vitát a sajtó és külügyi bizottság megválasztása okozta. A 25 fős testületen belül ellenzékben politizáló, 10 tagot sorai között tudó Magyarországi Románok Kulturális Szövetségének képviselője, Grósz György „pofátlanságnak” nevezte, hogy a grémium összetételéről nem egyeztettek velük, sőt az ülésen sem kérdezték meg tőlük, hogy van-e más, az elnökséggel szembeni javaslatuk.

Mások azt kifogásolták, hogy miért kell a sajtó- és a külügyeket teljes mértékben három budapesti képviselőre rábízni. Ugyanis Kreszta Traján elnök olyan határozati javaslatot tett, amely szerint ennek a szakbizottságnak a munkáját a Budapesti Román Egyesület három képviselője, Roxin Anna, Lázár István és Csikós István látná el.

Az ellenzék alternatív javaslattal állt elő, míg képviselőjük, Jova Éva az etnobizniszre utalva jelezte, ezeket a személyeket a honi románság képviselői nem ismerik, majd azt tudakolta: milyen nemzetiségűek és mi az anyanyelvük.

(Jova Éva nemrégiben sajtópert nyert Roxin Anna ellen, aki egy jegyzete miatt beperelte az újságíróként ténykedő Jovát, mert két jegyzetében arról írt, hogy a Fővárosi Román Önkormányzaton belül felütötte a fejét az etnobiznisz. Igaz, a Legfelsőbb Bíróság egy pontban helyreigazításra kötelezte a Jova Éva által vezetett Foaia româneascăt. Ebben a perben elhangzott, hogy évekkel ezelőtt Roxin Anna úgy kapott gyorsított eljárásban kedvezményesen magyar állampolgárságot, hogy bizonyította a magyar hatóságok előtt: felmenői között gyakorlatilag csak magyarok voltak, így ő magyar származású. Az állampolgárságával kapcsolatos kérdésre Roxin Annak nem kívánt a 168Óra Online-nak válaszolni. Ugyanakkor leszögezte, a sajtópert ő nyerte, hiszen helyreigazításra kötelezték a lapot.)

Roxin a szavazás előtt beszélt, és ekkor a vele szemben szerinte elfogult honi román sajtóról beszélt, amely nem biztosít esélyegyenlőséget neki és a Fővárosi Román Önkormányzatnak. Állítása szerint „mindig valótlanságok jelennek meg”, amelyen ő a „jövőben változtatni szeretne.”

„Nevezzük ezt cenzúrának” – kiáltotta be ezt egy ellenzéki képviselő, amelyre – hang- és képfelvétel bizonyítja – Roxin Anna határozott „igennel” válaszolt. Mindennek szó szerinti jegyzőkönyvezését kérte Ruzsa György, a Magyarországi Románok Kulturális Szövetségének képviselője. Ehhez hozzátette, ezek szerint nagyon sajátos elveket vall a sajtószabadságról a sajtóbizottság leendő elnöke, aki egyszerűen elfogult a médiával szemben. Mindez nem zavarta a többséget abban, hogy Roxint megválassza elnöknek.

A tévéfelvételen láthatók dacára a 168Óra Online-nak Roxin azt állította, hogy nem a cenzúrára mondott igent, hanem a esélyegyenlőségre. (Ez azonban nem volt felvetés, másrészt nem tiltakozott az ellen, hogy a cenzúrára adott igen válaszát szó szerint jegyzőkönyvezzék.

További gond, hogy a hazai románság jó része etnobizniszesnek mondja Roxint, így nagy kérdés, hogy a jövőben a külügyi téren milyen munkát fog végezni. Román kormányzati körökben ugyanis rossz véleménnyel vannak a magyarországi román önkormányzaton belüli visszásságokról és az etnobiznisz jelenségéről.

Roxin Anna elmondta, őt „Románia nem érdekli, neki a magyarországi románok ügyét kell képviselni, s ha bírálói összességében csak az ő munkájának 1 százalékát végezték volna, akkor már sokat tettek volna.”

„Magyar Köztársaság állampolgáraként, és mint törvényt tisztelő állampolgár a magyar törvények szerint járok el akkor, amikor a magyarországi román nemzetiséget képviselem, és az e törvényekben rögzítetteknek megfelelően ápolom több mint két évtizede Magyarországon a román kultúrát, a román hagyományokat és a román anyanyelvet. Azt, hogy Románia szélsőséges politikai erői, vezetői mit mondanak, vagy mit szeretnének, vagy mit akarnak, az engem nem érdekel” – mondta a 168 Óra Online-nak Roxin Anna.

vineri, 8 aprilie 2011

Oficialii maghiari şocaţi că o delegaţie română le spune adevărul în faţă

Romanian Global News, Joi, 7 Aprilie 2011
Marţi, 5 aprilie a.c., o delegaţie a Comisiei pentru politică externă,condusă de preşedintele Titus Corlăţean, a efectuat o vizită oficială la Budapesta, la invitaţia Comisiei pentru politică externă din legislativul maghiar, vizita care a socat oficialii maghiari prin franchetea cu care delegatia romana a pus pe tapet promisiuni neonorate ale Budapestei, transmite Romanian Global News. 
In cadrul discutiilor atat Titus Corlăţean cat si restul delegatiei au solicitat ca lucrurile discutate anterior de autorităţile române cu partea ungară, restante de 15-17 ani, cu privire la minoritatea română din Ungaria, să fie onorate în perioada următoare, respectiv reprezentarea în Parlamentul ungar, educaţie corespunzătoare în limba maternă, eliminarea fenomenului de etno-business prin reprezentarea în autoguvernările din Ungaria a persoanelor cu identitate română atestată, recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria ca biserică istorică, amplasarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna la Jula, etc.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României a atras atenţia asupra elementelor conţinute în legea privind ziua solidarităţii naţiunii maghiare, adoptate la 4 iunie 2010, precum şi asupra declaraţiilor politice publice la cel mai înalt nivel a liderilor unguri, care se constituie în încălcări a unor dispoziţii din Tratatul de bază bilateral, Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi cel al Ungariei privind legea referitoare la maghiarii care trăiesc în statele vecine, semnat de cei doi prim-miniştrii la 22 decembrie 2001 şi a altor tratate şi instrumente internaţionale în materia minorităţilor naţionale, respectiv competenţele statului înrudit (en. Kin-state) pe relaţia cu minoritatea înrudită, inclusiv principiile bunei vecinătăţi din Dreptul Internaţional Public.
Titus Corlăţean a argumentat diferenţele de fond dintre legea românească şi respectiv legea maghiară în materia acordării cetăţeniei şi a respins teza identităţii celor două legi invocată de partea ungară.
Senatorul român a solicitat înţelepciune politică şi reţinere în a mai recurge la declaraţii publice care să susţină concepte care încalcă atributele de suveranitate ale statului român astfel cum sunt definite în Constituţia României şi reglementările europene în materie.
Surse ale Romanian Global News din Ministerul de Externe de la Budapesta au declarat ca oficialii ungurii au ramas socati de continutul discutiilor cu delegatia din Romania si de tonul hotarat cu care li s-a adus aminte de promisiunile neonorate de-a lungul timpului.
Din delegaţia română au mai facut parte secretarul Comisiei pentru politică externă, Radu Cătălin Mardare, senatorii Raymond Luca şi Viorel Badea, Andras Levente Fekete Szabo, liderul grupului parlamentar UDMR din Senat, precum şi directorul general al Departamentului Relaţii Parlamentare Externe din Senat, Margareta Ionescu.
Programul vizitei a cuprins întâlniri la nivel parlamentar cu vicepreşedintele Adunării Naţionale, Janos Latorcai şi cu preşedintele Comisiei pentru politică externă a legislativului, Mihaly Balla.
La nivel guvernamental, oficialii români au avut discuţii cu secretarul de stat politic din ministerul afacerilor externe, Zsolt Nemeth.

Szászfalvi: módosul a kisebbségi törvény

Budapest, 2011. április 6., szerda (MTI) – A közigazgatási tárca államtitkárának közlése szerint az idei év második felében elfogadhatja az Országgyűlés a kisebbségi törvény módosítását.
Szászfalvi László, a Közigazgatási és Igazságügyi Minisztérium egyházi, nemzetiségi és civil társadalmi kapcsolatokért felelős államtitkára erről a budapesti horvát nemzetiségi iskolákban beszélt szerdán. Kifejezte a magyar kormány elkötelezettségét az oktatás és a tehetséggondozás területén, valamint hangsúlyozta az oktatás és a nevelés egységének, harmóniájának szükségességét.
Szászfalvi László kitért arra, hogy a kormány jogszabályban rögzítette a kisebbségek parlamenti képviseletét, az új alkotmányban pedig a kisebbségi jogok erősödni fognak. Közölte: a kormány készíti a kisebbségi törvény módosítását, amelyet ez év második felében fogadhat el az Országgyűlés. Szólt arról, hogy módosulni fog a választási törvény is. Mint mondta, biztosítani kell, hogy csak a kisebbségi közösségek tagjai vegyenek részt a választási folyamatban, emellett pedig át kell tekinteni a választói névjegyzéket is. Az államtitkár szerint az „etnobiznisz” elleni fellépés kulcsa a jelölő szervezetek és a jelöltállítás szigorítása. Elmondta, hogy a megújult választási törvényben azt látná szívesen: azokon a településeken, ahol a kisebbségek többségben vannak, ott a kisebbségi önkormányzatok át tudjanak alakulni települési önkormányzatokká.
Beszélt arról, hogy a 2010. évi kisebbségi önkormányzati választás eredményeképpen a megalakult kisebbségi önkormányzatok száma 2045-ről 2304-re nőtt. Példaként megemlítette, hogy ugrásszerűen növekedett meg a ruszin és a román önkormányzatok száma. Kiemelte, hogy 2011-ben nem csökken a nemzetiségpolitikai terület finanszírozása. Tájékoztatása szerint kisebbségpolitikai feladatok támogatására 732,5 millió forint áll rendelkezésre a 2011. évben, míg nemzetiségi társadalmi szervezetek támogatására 125 millió forint.
Az új alaptörvény kapcsán közölte: a Nemzeti hitvallásba egyebek közt belekerül a Magyarországon élő nemzetiségek nyelvének és kultúrájának ápolása és megóvása. Emellett az új alkotmány tartalmazza majd azt, hogy a Magyarországon élő nemzetiségek államalkotó tényezők.

joi, 31 martie 2011

Şedinţa Adunării Generale a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria

Prezidiul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria convoacă şedinţa Adunării Generale pentru ziua de sâmbătă, 2 aprilie, ora 10.30, la sediul Uniunii (Jula, str. Gh. Doja nr. 8).
Pe ordinea de zi vor figura: Darea de seamă despre activitatea din anul 2010; Dezbaterea şi aprobarea gospodăririi din anul 2010; Planul de muncă, proiecte pentru anul 2011; Aprobarea planului bugetar pentru anul 2011 (decizie asupra folosirii subvenţiei de 1% din impozitul personal oferit Uniunii); Aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea revistei „Foaia românească”; Diverse.
*
Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria este o structură independentă politic, neguvernamentală, alcătuită ca o uniune a mai multor organizaţii civile.
UCRU este organizaţia pe ţară care înglobează activitatea a 19 asociaţii şi comunităţi româneşti locale. În prezent, UCRU are 980 de membri care activează în cele 19 asociaţii şi comunităţi locale afiliate. Colaboratorii, inclusiv conducerea UCRU îşi desfăşoară activitatea din cadrul asociaţiei civile prin muncă voluntară.

miercuri, 30 martie 2011

Fondul „Wekerle” a publicat proiectele pentru naţionalităţile din Ungaria


Fondul „Wekerle Sándor” a publicat, pe 28 martie, proiectele pentru naţionalităţile din Ungaria. Fondul va sprijini proiecte care au ca obiective păstrarea identităţii, cultivarea limbii, a tradiţiilor, a moştenirii spirituale şi materiale. Au fost lansate proiecte pentru tabere organizate în ţara-mamă, sprijinirea organizaţiilor civile ale minorităţilor, programe multiculturale, iniţiative culturale ale naţionalităţilor, dar vor putea concura şi instituţiile autoguvernărilor pe ţară ale minorităţilor. Pot înainta dosare autoguvernări minoritare, instituţii ştiinţifice, culturale şi educaţionale, organizaţii, asociaţii civile, care au stabilit în statutul lor activitatea ştiinţifică, culturală, educaţională şi de editare, societăţi economice nonprofit, înfiinţate de instituţii minoritare. Termenul depunerii dosarelor este: 27 aprilie 2011.

Tabere în ţara-mamă
Ministerul Învăţământului şi Justiţiei va finanţa tabere de naţionalitate, de autocunoaştere, artistice, de lectură, de religie şi de păstrare a tradiţiilor, organizate în ţara-mamă a fiecărei minorităţi. Scopul este ca elevii din şcolile de naţionalitate să exerseze limba în ţara-mamă şi să-şi lărgească cunoştinţele istorice, geografice, etnografice a ţării respective. Îşi vor înainta dosarul instituţiile de învăţământ şi autoguvernările pe ţară, care organizează tabere de cel puţin 7 zile, pentru cel puţin 15 persoane. Sprijinul acordat pentru câte o tabără poate fi 2000 de forinţi/persoană/zi, cel mult 1.000.000 de forinţi, dar maxim 50% din cheltuielile întregului program. Se asigură din partea proiectantului contribuţia proprie de 10%. Plata se va face în urma decontului. Suma obţinută prin concurs va fi cheltuită în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011.

Sprijinirea organizaţiilor civile
La această categorie îşi vor depune dosarele organizaţiile civile, fundaţiile, fundaţiile publice ale minorităţilor naţionale şi etnice, care desfăşoară o activitate educaţională, culturală şi de reprezentare a intereselor minorităţilor, nu însă şi autoguvernările minoritare locale şi partidele. Organizaţiile vor solicita suma între 50.000–5.000.000 de forinţi, care va fi cheltuită în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011. Aici pot fi decontate cheltuieli legate de onorarii, regie, costuri pentru închirieri, telefon, poştă şi transport.

Iniţiative culturale

Fondul „Wekerle” va finanţa aici publicaţii, colecţii publice, programe religioase, mass-media locală şi regională, programe ştiinţifice. Scopul este susţinerea iniţiativelor culturale şi ştiinţifice, a păstrării şi continuării demne a obiceiurilor culturale, a tezaurului cultural, spiritual şi material, susţinerea îmbunătăţirii condiţiilor culturalizării, determinante pentru identitatea lingvistică şi culturală a minorităţilor naţionale şi etnice din Ungaria. Vor fi sprijinite şi programele religioase în limba maternă, mass-media locală şi regională, editarea publicaţiilor în limba maternă sau bilingve. Pentru aceste proiecte poate fi solicitată suma între 50.000–500.000 de forinţi, iar finanţarea fiind ulterioară. Suma obţinută prin concurs va fi cheltuită în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011.

Instituţiile autoguvernărilor pe ţară
Fondul asigură finanţare şi pentru funcţionarea şi dezvoltarea instituţiilor minoritare culturale, educaţionale şi ştiinţifice, înfiinţate sau preluate de către autoguvernările pe ţară, dar va fi susţinută şi înfiinţarea a noi instituţii. Aici poate fi solicitată suma între 500.000–10.000.000 de forinţi, finanţarea însă se va face ulterior, iar proiectanţii, exclusiv autoguvernările pe ţară, vor asigura contribuţia proprie de 10%. Suma obţinută prin concurs va fi cheltuită în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011.

***

Dosarele de concurs vor fi trimise prin poştă la Departamentul de Proiecte ale Naţionalităţilor din cadrul Fondului „Wekerle”, 1088 Budapesta, strada Múzeum nr. 17. Condiţiile detaliate şi formularele de proiecte le aflaţi la adresa web: www.wekerle.gov.hu. Alte contacte: info@wekerle.gov.hu; 06–1/301–3200. 
R. Pătcaş

vineri, 25 martie 2011

Ecranul Nostru - 23 martie 2011: relatare de la ultima şedinţă a Autoguvernării Româneşti pe Ţară şi interviu cu vicepremierul Semjén Zsolt

„Ar fi foarte tristă şi săracă acea lume, în care nu ar fi naţiuni şi comunităţi naţionale”, a spus vicepremierul Semjén Zsolt, la unul din programele oficiale ale preşedinţiei UE, organizat pe 10 martie, la Fehérvárcsurgó. Acesta a vorbit în cadrul unui interviu difuzat şi de Ecranul Nostru despre problema etnobiznisului în Ungaria.

Semjén Zsolt
– Este o datorie morală a statului să acorde sprijin pentru dezvoltarea şi menţinerea minorităţilor, şi tot aşa are datoria să oprească fenomenele negative. Trebuie să recunoaştem că în Ungaria există un etnobiznis brutal, la fel cum există şi un biznis bisericesc. Diferite afaceri sunt înregistrate ca şi culte, numai pentru ca să fie scutiţi de impozite, sau taxe vamale etc. Problema în cazul minorităţilor este similară, şi a apărut imediat după schimbarea sistemului politic. Viziunea ultraliberală a deschis poarta etnobiznisului, deoarece apartenenţa la un grup etnic se face prin autodefinire. Dacă eu mâine mă declar pigmeu, atunci sunt pigmeu. Deci, asta este o absurditate. Sigur că este nevoie ca individul să-şi asume apartenenţa etnică, dar apartenenţa trebuie să aibă şi anumite criterii obiective. Numai atunci pot deveni membrul unui grup etnic, dacă prin naştere, cultură, limbă mă leg de grupul respectiv. Dacă nu cunosc cultura, limba unei comunităţi etnice, atunci nu pot face parte din ea. Degeaba  mă declar pigmeu, dacă nu cunosc cultura, limba pigmeilor şi nici măcar un strămoş de-al meu, nu a fost pigmeu. Deci pot să mă declar pigmeu, dar n-o să fiu. Problema este că statul acordă sprijin minorităţilor, şi bine că o face, dar unii abuzează de asta. Numai ca să intre în autoguvernări, odată se declară români, iar altădată ucraineni etc. Statul trebuie să oprească acest fenomen.  În multe ţări numai atunci faci parte dintr-o comunitate etnică dacă prin certificat de naştere poţi justifica că te-ai născut în ea, sau îi cunoşti limba şi cultura. Consider că acestea sunt nişte criterii obiective. Este o chestie dacă vrei să faci parte dintr-o comunitate etnică, şi este cu totul altceva, dacă respectiva comunitate vrea să te primească. Să vă spun un exemplu din domeniul cultelor. Nu este un drept automat ca cineva să fie catolic, dacă biserica catolică îl acceptă, atunci poate deveni catolic.  În relaţia dintre individ şi comunitate etnică, sigur că este importantă decizia individului. Dar există şi anumite criterii obiective, ca de pildă individul să cunoască valorile comunităţii respective. Abuzuri ca în Ungaria, în acest domeniu, nu există niciunde. De fapt, abuzurile religioase şi cele etnice merg împreună. Cu o lege a cultelor mai severă şi cu o lege a minorităţilor mai obiectivă s-ar putea exclude abuzurile. Situaţia actuală a acestui sistem de autoguvernări minoritare este de neconcepută. Ori în România, ori în Ucraina port tratative peste tot mi se spune, pe bună dreptate,  că situaţia de la noi este de neconceput, în această privinţă.  Este de neconceput ca în autoguvernări româneşti să fie neromâni.  Este datoria statului maghiar să excludă acest fenomen abuziv. Prima condiţie ar fi ca să nu fie suficient doar declaraţia unui individ, că el vrea să aparţină unei comunităţi etnice.

ATRU sedinta 14 martie 2011 part1.avi

ATRU sedinta 14 martie 2011 part2.avi

Az MRKSZ tiszta és tisztességes román közéletet akar Magyarországon


Az MROÖ Közgyűlésének március 14-ei ülését követően, a Magyarországi Románok Kulturális Szövetsége új közleményt adott ki, melyben úgy véli, az MROÖ döntései fatális hibáikkal súlyos problémákat okoznak a román közösség jövőjére nézve.

A Magyarországi Románok Kulturális Szövetsége (MRKSZ), mint a 2010-es kisebbségi választások egyik jelölő szervezete, és amelynek 10 képviselője van (a 25-ből) az új Magyarországi Románok Országos Önkormányzatában (MROÖ), úgy véli, fatális hiba a magyarországi román közösség jövőjére nézve a Külügyi és média bizottság tagjainak megválasztására vonatkozó MROÖ Közgyűlésének március 14-ei döntése.

UCRU vrea o viaţă publică românească curată şi cinstită în Ungaria

În urma şedinţei Adunării Generale a AŢRU din data de 14 martie, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria a redactat un nou comunicat în care consideră că prin deciziile luate de AŢRU se fac greşeli fatale pentru viitorul comunităţii româneşti.

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU), ca una dintre organizaţiile de desemnare la alegerile minoritare din 2010 şi care are 10 deputaţi (din cei 25) în noua Autoguvernare pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU), consideră o greşeală fatală pentru viitorul românilor din Ungaria decizia din 14 martie 2011 a Adunării generale a AŢRU referitoare la alegerea membrilor în Comisia de afaceri externe şi mass-media.

Az MROÖ ajándéka a magyaroknak nemzeti ünnepük alkalmából

(Az „AŢRU face un cadou ungurilor de ziua lor" c. cikk magyar nyelvű fordítása)
Az MROÖ Közgyűlésének februári megalakulása utáni első ülése újabb bizonyítéka volt annak, hogy ez a szerv nem a magyarországi román közösség érdekében működik, hanem kizárólag néhány vezető személy hasznára. A főnökök kívánságainak és szeszélyeinek kielégítésére pedig a szavazógépezet tökéletes működésbe lendül, szavazva a jóérzés és az ellen a nép ellen, amelyet feltételezhetően képviselnek. Pontosan ugyanígy történt sokadszorra a március 14-ei ülésen is. Az ülés, szokás szerint, magyar nyelven zajlott.

joi, 24 martie 2011

Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria va fi recunoscută oficial între Bisericile istorice din Ungaria


Aflat într-o vizită la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, Secretarul de stat pentru culte şi minorităţi al Guvernului Ungariei, Szászfalvi László, a declarat miercuri, 23 martie, că Biserica Ortodoxă Română din Ungaria va fi recunoscută oficial de stat, transmite Romanian Global News, care citează Basilica. Prevederea se află în proiectul noii legi a cultelor, care va fi dezbătut de Parlamentul Maghiar. 


„În scurt timp, va intra în vigoare o Lege nouă a Cultelor şi în Ungaria şi în această privinţă l-am informat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. După intrarea în vigoare a noii legi, Biserica Ortodoxă Română din Ungaria (unitatea Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria fiind Episcopia Ortodoxă Română cu sediul la Jula) va deveni şi din punct de vedere legislativ o Biserică istorică acreditată. […] Acum începem un capitol nou şi primul capitol din această nouă eră va fi un reangajament, un acord semnat între Biserica Ortodoxă din Ungaria şi de Guvernul Maghiar", a mai spus Szászfalvi László, Secretarul de stat pentru culte şi minorităţi al Guvernului Ungariei.

(Alte informaţii despre această întâlnire vezi pe basilica.ro)

marți, 22 martie 2011

Români din Ungaria vor să obţină cetăţenia română - o ştire ce a înfierbântat televiziunile din România

TVR
Ungaria: Cetăţenie română pentru acces la posturi TV în limba română

(reportaj aici

Zeci de etnici români care trăiesc în Gyula vor cetăţenia română pentru a recepţiona posturi de televiziune din România. Asta pentru că de câteva săptămâni, firmele de cablu TV din Ungaria nu mai difuzează posturi româneşti decât cetăţenilor români. De curând, statul ungar a adoptat o lege care permite maghiarilor care nu trăiesc în Ungaria să devină cetăţeni ai acestei ţări. Sute de maghiari care trăiesc în România au început demersurile pentru a deveni cetăţeni maghiari.


Realitatea TV

Mii de români din Ungaria vor cetăţenie română pentru abonamentul de cablu TV


 

(reportaj aici)

 

 

Sute de membri ai minorităţii române din Ungaria au cerut, în ultima lună, cetăţenia română. Unul dintre motive este cât se poate de practic. De câteva săptămâni, firmele de cablu TV din ţara vecină nu mai transmit posturi româneşti, decât dacă abonatul este cetăţean român.
Maria Mark are o pensiune în localitatea maghiară Gyula, aflată la 80 de kilometri de Arad. Femeia şi-ar dori ca ea şi oaspeţii ei români să poată urmări la televizor şi posturile româneşti. "Cu bucurie aş lua cetăţenie română, pentru că mie mi-ar părea bine dacă noi ne-am uni românii din Ungaria cu românii din România", a spus Maria Mark.
Vasile Guzău, care este un microbist înfocat, se plânge că nu mai poate urmări campionatul românesc. „De la 1 martie 2010 a dispărut postul românesc. M-a revoltat pentru că nicio scrisoare nimic, nimic nu am primit. Mai mult mă uitam la telejurnal şi la sport", a spus bărbatul.
Obţinerea cetăţeniei române se face însă destul de anevoios. „Cred că s-ar putea simplifica procedura obţinerii unei cetăţenii. Maghiarilor de etnie maghiară din România li s-a acordat dreptul de a obţine cetăţenia, în schimb celor de etnie română, nu", a spus unul dintre românii din Ungaria.
Aproape 5.000 de etnici români din Gyula aşteaptă să primească cetăţenia română.


N24 Plus
Cinci mii de etnici români din Gyula aşteaptă să devină români cu acte în regulă

(reportaj aici)


Aproape 5 mii de etnici români din Ungaria au cerut, în ultima lună, cetăţenia română. Unul dintre motive este legat de faptul că, de câteva săptămâni, firmele de cablu TV din ţara vecină nu mai transmit canalele din ţara noastră, decât dacă abonatul este cetăţean român.
AMBIANŢĂ: „Asta nu se tine de politică, nu se ţine de nimic. Tu ce zici pe asta că nici tu nu ai canal? No. Asta pentru mine sufleteşte e foarte greu. – Ce nu e? – Că nu e program românesc."
MARIA MARK, solicitant cetăţenie română: „Cu bucurie aş lua cetăţenie română, că mie mi-ar părea bine dacă noi ne-am uni românii din Ungaria cu românii din România."
VASILE GURZĂU, solicitant cetăţenie română: „Din 2000 am avut acasă. Din 1 martie mi se pare a dispărut. M-a revoltat pentru că nicio scrisoare nimic, nimic nu am primit. Mai mult mă uitam la telejurnal şi la sport."
Obţinerea cetăţeniei române se face, însă, destul de anevoios.
VOX: „Am dublă cetăţenie. Copiii mei s-au născut aici şi bine-nţeles şi copiii mei să obţină cetăţenia română."
VOX: „Nu ar fi rău. Să fim şi noi cu cetăţenia română. Dar şi altfel ţara-mamă poate să ne ajute."
VOX: „Cred că s-ar putea simplifica procedura obţinerii unei cetăţenii. Maghiarilor de etnie maghiară din România li s-a acordat dreptul de a obţine cetăţenia, în schimb, celor de etnie română, nu."
Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria este organizaţia care apără dreptul etnicilor noştri pe tărâm maghiar. La finalul anului trecut, Uniunea număra aproape o mie de membri.