AŢRU face un cadou ungurilor de ziua lor

Prima şedinţă de lucru a Adunării Generale a AŢRU, după constituirea din luna februarie, a fost o nouă dovadă că acest organ funcţionează nu în interesul comunităţii româneşti din Ungaria, ci exclusiv în beneficiul câtorva persoane de la vârf. Iar pentru a satisface toate dorinţele şi capriciile şefilor, maşinăria de votare se pune în perfectă aplicare votând contra bunului simţ şi contra neamului pe care se presupune că îl reprezintă. Exact aşa s-a întâmplat pentru a multa oară şi la şedinţa din 14 martie. Şedinţa a fost ţinută, ca de obicei, în limba maghiară.

Din cei 25 de deputaţi, au fost prezenţi 22. În invitaţia la şedinţă, datată pe 3 martie 2011, nu figura niciun punct referitor la una din cele mai actuale şi grave probleme: preluarea şcolii generale româneşti din Bătania. Cu toate că despre aceasta se ştie de mult, chiar subsecretarul de stat Latorcai Csaba a vorbit despre soluţionarea cât mai urgentă a acestei probleme în cadrul vizitei sale la Jula şi Bătania, din 15 şi 16 februarie. Această problemă a fost trecută la capitolul diverse, dar la propunerea preşedintelui Kreszta Traján a fost votată să se discute la început, mai ales că la şedinţă a luat parte şi viitorul specialist în învăţământ al AŢRU, doamna Ana Oros Simon. Aceasta a fost şefa Departamentului pentru naţionalităţi în cadrul Ministerului Învăţământului de la Budapesta, de unde în septembrie anul trecut, după 40 de ani de activitate, a ieşit la pensie.

Problema şcolii din Bătania

Ana Simon a întocmit pentru şedinţa AŢRU un document informativ despre situaţia şcolii şi grădiniţei româneşti din Bătania, care a ajuns lunile trecute să fie subiectul unor dispute dintre primărie şi părinţi şi profesori. Primăria din Bătania se confruntă cu mari probleme financiare, precum şi cu numărul foarte scăzut al şcolarilor în instituţiile maghiare de învăţământ. Din cei în total 52 de copii care din toamnă vor merge la şcoală, părinţii a 27 şi-au manifestat intenţia de a continua la şcoala românească sau cea sârbească din localitate. „Prea mulţi”, în opinia primarului, care a vrut să limiteze maximumul numărului elevilor care să se poată înscrie la vreo şcoală de naţionalitate. Contra acestui fapt au protestat părinţii şi profesorii de naţionalitate. Problema s-a rezolvat relativ prompt. Subsecretarul de stat Latorcai Csaba a făcut o vizită pe 16 februarie la Bătania şi a anunţat că primăria va preda cele două şcoli de naţionalitate pentru autoguvernările pe ţară a sârbilor şi a românilor. De fapt, Adunarea Generală a AŢRU a fost pusă la şedinţa de luni în faţa unui fapt împlinit, fiind necesar totuşi un vot pozitiv pentru dorinţa de a prelua această instituţie de învăţământ. Membrii AŢRU au votat în unanimitate că vor prelua din septembrie administrarea şcolii din Bătania cu condiţia că Guvernul de la Budapesta va asigura sursele financiare necesare pentru buna funcţionare şi că se vor asigura garanţii pe termen lung. 

O nouă trădare ruşinoasă

După un scurt raport al preşedintelui Comisiei de regulament despre declaraţiile de avere înaintate de către deputaţi, dr. Szelezsán János a prezentat propunerile comisiei conduse de el referitoare la membrii celor trei comisii noi care urmau să fie alese. Cele trei comisii sunt: Comisia de învăţământ şi tineret, Comisia de afaceri externe şi mass-media, Comisia de cultură şi biserică.

Înainte de alegerea comisiilor, Eva Iova a luat cuvântul (în româneşte) şi a reamintit că e adevărat că AŢRU şi-a ales acum o lună un preşedinte şi un vicepreşedinte, care nu au niciun fel de program, totuşi ea propune că înainte de alegere persoanele care sunt propuse pentru a fi preşedinţi de comisie să-şi prezinte planul de activitate. Preşedintele AŢRU a pus la vot această propunere, care a primit 9 voturi pentru (fiind votată numai de către deputaţii din partea Uniunii) şi 13 voturi contra. Deci, majoritatea AŢRU a votat din nou că nu vrea să ştie ce vor să facă în viitorii patru ani preşedinţii de comisii!

Pentru prima comisie s-au propus Túriné Boncza Éva, profesoară la Săcal, Szilágyi Lászlóné, directoarea şcolii din Bedeu, şi Szántó György din Leucuşhaz, însă în locul celui din urmă a fost aleasă Maria Patca Petruşan, directoarea şcolii din Micherechi. Preşedinta acestei comisii este Túriné Boncza Éva. 

Pentru Comisia de afaceri externe şi mass-media, dr. Szelezsán i-a propus pe Roxin Anna, Csikós István şi Lázár István, toţi trei din Budapesta. Pentru ca deputaţii AŢRU să aibă şi o altă alternativă la votare, dr. Gheorghe Ruja i-a propus pe Aurel Becan, preot paroh la Cenadul Unguresc şi redactor al emisiunii „Ecranul Nostru” de la Televiziunea Maghiară, Elvira Ardelean, viceprimăriţa din Otlaca-Pustă şi Cosmin Pop, preot paroh din Jaca.

Înainte de votare, Eva Iova a cerut (în limba română) ca cei trei deputaţi din Budapesta, dintre care doi (Csikós şi Lázár) numai de câteva săptămâni au ajuns în AŢRU şi nu sunt cunoscuţi de către comunitatea românească din Ungaria, să se prezinte măcar în două propoziţii şi să declare în public: care este naţionalitatea şi care este limba lor maternă. Roxin Anna a devenit foarte agitată la această întrebare şi a spus destul de tare ca să fie auzită de cei din apropiere: „Este secret de stat”. La insistenţa celei care a pus întrebarea să se dea un răspuns clar şi tare, care să figureze şi în procesul verbal, Roxin s-a ridicat în picioare şi a spus: „Nu dorim să răspundem la această întrebare!” Atunci Aurel Becan a întrebat: „Colegii dvs. nu au gură? Să răspundă şi ei!” În locul celor doi a răspuns tot Roxin: „M-au ales de purtător de cuvânt.”

Ioan Budai a cerut atunci ca cei trei budapestani să fie retraşi de pe listă, deoarece s-au declarat că nu se declară (sic!), astfel au dat dovadă de incapacitate, şi să fie amânată înfiinţarea acestei comisii. Kreszta a pus totuşi la vot alegerea acestei comisii şi au fost aleşi – cu 13 voturi pentru şi 9 contra – Roxin, Csikós şi Lázár.

Lista celor care au votat o comisie AŢRU alcătuită din ne-români

Kreszta Traján, Gulyás György, Roxin Anna, Csikós István, Lázár István, Szelezsán János, Olteanu Florea, Táth János, Szántó György, Szilágyi Lászlóné, Túriné Boncza Éva, Blága János, Buk György.

După alegere, jurnalistul Tiberiu Boca i-a cerut un interviu noii preşedinte a Comisiei de afaceri externe şi mass-media pentru emisiunea „Ecranul Nostru”. Aceasta l-a refuzat însă categoric.

În a treia comisie, cea de cultură şi biserică, au fost propuşi Blága János, Földes Tamás Andrei şi Vetróné Negreu Marianna. Menţionăm că din cei trei numai Blága a fost prezent, ceilalţi doi au lipsit de la şedinţă şi nici nu s-a prezentat din partea lor vreun document în scris în care ar declara că acceptă propunerea. Cu toate acestea, ai au fost aleşi cu 13 voturi pentru şi 9 contra.

Money, money, money

După o scurtă pauză, în a doua parte a şedinţei s-a vorbit în principal despre bani. S-a hotărât ca onorariul lunar al preşedintelui AŢRU să fie suma maximă care se poate da, adică fondul de salariu pentru funcţionarii publici (38.650 ft) înmulţit cu 10. Vicepreşedintele va avea acelaşi fond înmulţit cu 8. Preşedinţii de comisii vor primi lunar 38.650 ft, iar membrii comisiilor 19.325 ft. Iar simpli deputaţi ai AŢRU, care nu au intrat în nicio comisie, vor primi lunar brut 6500 ft.

Ultimul punct pe ordinea de zi a fost aprobarea planului bugetar pe anul 2011. Gheorghe Ruja şi Gheorghe Gros au venit cu numeroase idei de îmbunătăţire şi o distribuire mai puţin costisitoare a fondurilor AŢRU, însă toate propunerile lor au fost refuzate. Majoritatea a votat să rămână tot planul aşa cum a fost el înaintat de către Comisia financiară.

* * *

În semn de protest faţă de atitudinea lor antiromânească, Foaia românească scrie pe ungureşte numele tuturor acelor deputaţi AŢRU, care îşi uită originea românească şi votează contra interesului comunităţii româneşti din Ungaria.