joi, 31 martie 2011

Şedinţa Adunării Generale a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria

Prezidiul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria convoacă şedinţa Adunării Generale pentru ziua de sâmbătă, 2 aprilie, ora 10.30, la sediul Uniunii (Jula, str. Gh. Doja nr. 8).
Pe ordinea de zi vor figura: Darea de seamă despre activitatea din anul 2010; Dezbaterea şi aprobarea gospodăririi din anul 2010; Planul de muncă, proiecte pentru anul 2011; Aprobarea planului bugetar pentru anul 2011 (decizie asupra folosirii subvenţiei de 1% din impozitul personal oferit Uniunii); Aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea revistei „Foaia românească”; Diverse.
*
Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria este o structură independentă politic, neguvernamentală, alcătuită ca o uniune a mai multor organizaţii civile.
UCRU este organizaţia pe ţară care înglobează activitatea a 19 asociaţii şi comunităţi româneşti locale. În prezent, UCRU are 980 de membri care activează în cele 19 asociaţii şi comunităţi locale afiliate. Colaboratorii, inclusiv conducerea UCRU îşi desfăşoară activitatea din cadrul asociaţiei civile prin muncă voluntară.

miercuri, 30 martie 2011

Fondul „Wekerle” a publicat proiectele pentru naţionalităţile din Ungaria


Fondul „Wekerle Sándor” a publicat, pe 28 martie, proiectele pentru naţionalităţile din Ungaria. Fondul va sprijini proiecte care au ca obiective păstrarea identităţii, cultivarea limbii, a tradiţiilor, a moştenirii spirituale şi materiale. Au fost lansate proiecte pentru tabere organizate în ţara-mamă, sprijinirea organizaţiilor civile ale minorităţilor, programe multiculturale, iniţiative culturale ale naţionalităţilor, dar vor putea concura şi instituţiile autoguvernărilor pe ţară ale minorităţilor. Pot înainta dosare autoguvernări minoritare, instituţii ştiinţifice, culturale şi educaţionale, organizaţii, asociaţii civile, care au stabilit în statutul lor activitatea ştiinţifică, culturală, educaţională şi de editare, societăţi economice nonprofit, înfiinţate de instituţii minoritare. Termenul depunerii dosarelor este: 27 aprilie 2011.

Tabere în ţara-mamă
Ministerul Învăţământului şi Justiţiei va finanţa tabere de naţionalitate, de autocunoaştere, artistice, de lectură, de religie şi de păstrare a tradiţiilor, organizate în ţara-mamă a fiecărei minorităţi. Scopul este ca elevii din şcolile de naţionalitate să exerseze limba în ţara-mamă şi să-şi lărgească cunoştinţele istorice, geografice, etnografice a ţării respective. Îşi vor înainta dosarul instituţiile de învăţământ şi autoguvernările pe ţară, care organizează tabere de cel puţin 7 zile, pentru cel puţin 15 persoane. Sprijinul acordat pentru câte o tabără poate fi 2000 de forinţi/persoană/zi, cel mult 1.000.000 de forinţi, dar maxim 50% din cheltuielile întregului program. Se asigură din partea proiectantului contribuţia proprie de 10%. Plata se va face în urma decontului. Suma obţinută prin concurs va fi cheltuită în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011.

Sprijinirea organizaţiilor civile
La această categorie îşi vor depune dosarele organizaţiile civile, fundaţiile, fundaţiile publice ale minorităţilor naţionale şi etnice, care desfăşoară o activitate educaţională, culturală şi de reprezentare a intereselor minorităţilor, nu însă şi autoguvernările minoritare locale şi partidele. Organizaţiile vor solicita suma între 50.000–5.000.000 de forinţi, care va fi cheltuită în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011. Aici pot fi decontate cheltuieli legate de onorarii, regie, costuri pentru închirieri, telefon, poştă şi transport.

Iniţiative culturale

Fondul „Wekerle” va finanţa aici publicaţii, colecţii publice, programe religioase, mass-media locală şi regională, programe ştiinţifice. Scopul este susţinerea iniţiativelor culturale şi ştiinţifice, a păstrării şi continuării demne a obiceiurilor culturale, a tezaurului cultural, spiritual şi material, susţinerea îmbunătăţirii condiţiilor culturalizării, determinante pentru identitatea lingvistică şi culturală a minorităţilor naţionale şi etnice din Ungaria. Vor fi sprijinite şi programele religioase în limba maternă, mass-media locală şi regională, editarea publicaţiilor în limba maternă sau bilingve. Pentru aceste proiecte poate fi solicitată suma între 50.000–500.000 de forinţi, iar finanţarea fiind ulterioară. Suma obţinută prin concurs va fi cheltuită în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011.

Instituţiile autoguvernărilor pe ţară
Fondul asigură finanţare şi pentru funcţionarea şi dezvoltarea instituţiilor minoritare culturale, educaţionale şi ştiinţifice, înfiinţate sau preluate de către autoguvernările pe ţară, dar va fi susţinută şi înfiinţarea a noi instituţii. Aici poate fi solicitată suma între 500.000–10.000.000 de forinţi, finanţarea însă se va face ulterior, iar proiectanţii, exclusiv autoguvernările pe ţară, vor asigura contribuţia proprie de 10%. Suma obţinută prin concurs va fi cheltuită în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011.

***

Dosarele de concurs vor fi trimise prin poştă la Departamentul de Proiecte ale Naţionalităţilor din cadrul Fondului „Wekerle”, 1088 Budapesta, strada Múzeum nr. 17. Condiţiile detaliate şi formularele de proiecte le aflaţi la adresa web: www.wekerle.gov.hu. Alte contacte: info@wekerle.gov.hu; 06–1/301–3200. 
R. Pătcaş

vineri, 25 martie 2011

Ecranul Nostru - 23 martie 2011: relatare de la ultima şedinţă a Autoguvernării Româneşti pe Ţară şi interviu cu vicepremierul Semjén Zsolt

„Ar fi foarte tristă şi săracă acea lume, în care nu ar fi naţiuni şi comunităţi naţionale”, a spus vicepremierul Semjén Zsolt, la unul din programele oficiale ale preşedinţiei UE, organizat pe 10 martie, la Fehérvárcsurgó. Acesta a vorbit în cadrul unui interviu difuzat şi de Ecranul Nostru despre problema etnobiznisului în Ungaria.

Semjén Zsolt
– Este o datorie morală a statului să acorde sprijin pentru dezvoltarea şi menţinerea minorităţilor, şi tot aşa are datoria să oprească fenomenele negative. Trebuie să recunoaştem că în Ungaria există un etnobiznis brutal, la fel cum există şi un biznis bisericesc. Diferite afaceri sunt înregistrate ca şi culte, numai pentru ca să fie scutiţi de impozite, sau taxe vamale etc. Problema în cazul minorităţilor este similară, şi a apărut imediat după schimbarea sistemului politic. Viziunea ultraliberală a deschis poarta etnobiznisului, deoarece apartenenţa la un grup etnic se face prin autodefinire. Dacă eu mâine mă declar pigmeu, atunci sunt pigmeu. Deci, asta este o absurditate. Sigur că este nevoie ca individul să-şi asume apartenenţa etnică, dar apartenenţa trebuie să aibă şi anumite criterii obiective. Numai atunci pot deveni membrul unui grup etnic, dacă prin naştere, cultură, limbă mă leg de grupul respectiv. Dacă nu cunosc cultura, limba unei comunităţi etnice, atunci nu pot face parte din ea. Degeaba  mă declar pigmeu, dacă nu cunosc cultura, limba pigmeilor şi nici măcar un strămoş de-al meu, nu a fost pigmeu. Deci pot să mă declar pigmeu, dar n-o să fiu. Problema este că statul acordă sprijin minorităţilor, şi bine că o face, dar unii abuzează de asta. Numai ca să intre în autoguvernări, odată se declară români, iar altădată ucraineni etc. Statul trebuie să oprească acest fenomen.  În multe ţări numai atunci faci parte dintr-o comunitate etnică dacă prin certificat de naştere poţi justifica că te-ai născut în ea, sau îi cunoşti limba şi cultura. Consider că acestea sunt nişte criterii obiective. Este o chestie dacă vrei să faci parte dintr-o comunitate etnică, şi este cu totul altceva, dacă respectiva comunitate vrea să te primească. Să vă spun un exemplu din domeniul cultelor. Nu este un drept automat ca cineva să fie catolic, dacă biserica catolică îl acceptă, atunci poate deveni catolic.  În relaţia dintre individ şi comunitate etnică, sigur că este importantă decizia individului. Dar există şi anumite criterii obiective, ca de pildă individul să cunoască valorile comunităţii respective. Abuzuri ca în Ungaria, în acest domeniu, nu există niciunde. De fapt, abuzurile religioase şi cele etnice merg împreună. Cu o lege a cultelor mai severă şi cu o lege a minorităţilor mai obiectivă s-ar putea exclude abuzurile. Situaţia actuală a acestui sistem de autoguvernări minoritare este de neconcepută. Ori în România, ori în Ucraina port tratative peste tot mi se spune, pe bună dreptate,  că situaţia de la noi este de neconceput, în această privinţă.  Este de neconceput ca în autoguvernări româneşti să fie neromâni.  Este datoria statului maghiar să excludă acest fenomen abuziv. Prima condiţie ar fi ca să nu fie suficient doar declaraţia unui individ, că el vrea să aparţină unei comunităţi etnice.

ATRU sedinta 14 martie 2011 part1.avi

ATRU sedinta 14 martie 2011 part2.avi

Az MRKSZ tiszta és tisztességes román közéletet akar Magyarországon


Az MROÖ Közgyűlésének március 14-ei ülését követően, a Magyarországi Románok Kulturális Szövetsége új közleményt adott ki, melyben úgy véli, az MROÖ döntései fatális hibáikkal súlyos problémákat okoznak a román közösség jövőjére nézve.

A Magyarországi Románok Kulturális Szövetsége (MRKSZ), mint a 2010-es kisebbségi választások egyik jelölő szervezete, és amelynek 10 képviselője van (a 25-ből) az új Magyarországi Románok Országos Önkormányzatában (MROÖ), úgy véli, fatális hiba a magyarországi román közösség jövőjére nézve a Külügyi és média bizottság tagjainak megválasztására vonatkozó MROÖ Közgyűlésének március 14-ei döntése.

UCRU vrea o viaţă publică românească curată şi cinstită în Ungaria

În urma şedinţei Adunării Generale a AŢRU din data de 14 martie, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria a redactat un nou comunicat în care consideră că prin deciziile luate de AŢRU se fac greşeli fatale pentru viitorul comunităţii româneşti.

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU), ca una dintre organizaţiile de desemnare la alegerile minoritare din 2010 şi care are 10 deputaţi (din cei 25) în noua Autoguvernare pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU), consideră o greşeală fatală pentru viitorul românilor din Ungaria decizia din 14 martie 2011 a Adunării generale a AŢRU referitoare la alegerea membrilor în Comisia de afaceri externe şi mass-media.

Az MROÖ ajándéka a magyaroknak nemzeti ünnepük alkalmából

(Az „AŢRU face un cadou ungurilor de ziua lor" c. cikk magyar nyelvű fordítása)
Az MROÖ Közgyűlésének februári megalakulása utáni első ülése újabb bizonyítéka volt annak, hogy ez a szerv nem a magyarországi román közösség érdekében működik, hanem kizárólag néhány vezető személy hasznára. A főnökök kívánságainak és szeszélyeinek kielégítésére pedig a szavazógépezet tökéletes működésbe lendül, szavazva a jóérzés és az ellen a nép ellen, amelyet feltételezhetően képviselnek. Pontosan ugyanígy történt sokadszorra a március 14-ei ülésen is. Az ülés, szokás szerint, magyar nyelven zajlott.

joi, 24 martie 2011

Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria va fi recunoscută oficial între Bisericile istorice din Ungaria


Aflat într-o vizită la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, Secretarul de stat pentru culte şi minorităţi al Guvernului Ungariei, Szászfalvi László, a declarat miercuri, 23 martie, că Biserica Ortodoxă Română din Ungaria va fi recunoscută oficial de stat, transmite Romanian Global News, care citează Basilica. Prevederea se află în proiectul noii legi a cultelor, care va fi dezbătut de Parlamentul Maghiar. 


„În scurt timp, va intra în vigoare o Lege nouă a Cultelor şi în Ungaria şi în această privinţă l-am informat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. După intrarea în vigoare a noii legi, Biserica Ortodoxă Română din Ungaria (unitatea Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria fiind Episcopia Ortodoxă Română cu sediul la Jula) va deveni şi din punct de vedere legislativ o Biserică istorică acreditată. […] Acum începem un capitol nou şi primul capitol din această nouă eră va fi un reangajament, un acord semnat între Biserica Ortodoxă din Ungaria şi de Guvernul Maghiar", a mai spus Szászfalvi László, Secretarul de stat pentru culte şi minorităţi al Guvernului Ungariei.

(Alte informaţii despre această întâlnire vezi pe basilica.ro)

marți, 22 martie 2011

Români din Ungaria vor să obţină cetăţenia română - o ştire ce a înfierbântat televiziunile din România

TVR
Ungaria: Cetăţenie română pentru acces la posturi TV în limba română

(reportaj aici

Zeci de etnici români care trăiesc în Gyula vor cetăţenia română pentru a recepţiona posturi de televiziune din România. Asta pentru că de câteva săptămâni, firmele de cablu TV din Ungaria nu mai difuzează posturi româneşti decât cetăţenilor români. De curând, statul ungar a adoptat o lege care permite maghiarilor care nu trăiesc în Ungaria să devină cetăţeni ai acestei ţări. Sute de maghiari care trăiesc în România au început demersurile pentru a deveni cetăţeni maghiari.


Realitatea TV

Mii de români din Ungaria vor cetăţenie română pentru abonamentul de cablu TV


 

(reportaj aici)

 

 

Sute de membri ai minorităţii române din Ungaria au cerut, în ultima lună, cetăţenia română. Unul dintre motive este cât se poate de practic. De câteva săptămâni, firmele de cablu TV din ţara vecină nu mai transmit posturi româneşti, decât dacă abonatul este cetăţean român.
Maria Mark are o pensiune în localitatea maghiară Gyula, aflată la 80 de kilometri de Arad. Femeia şi-ar dori ca ea şi oaspeţii ei români să poată urmări la televizor şi posturile româneşti. "Cu bucurie aş lua cetăţenie română, pentru că mie mi-ar părea bine dacă noi ne-am uni românii din Ungaria cu românii din România", a spus Maria Mark.
Vasile Guzău, care este un microbist înfocat, se plânge că nu mai poate urmări campionatul românesc. „De la 1 martie 2010 a dispărut postul românesc. M-a revoltat pentru că nicio scrisoare nimic, nimic nu am primit. Mai mult mă uitam la telejurnal şi la sport", a spus bărbatul.
Obţinerea cetăţeniei române se face însă destul de anevoios. „Cred că s-ar putea simplifica procedura obţinerii unei cetăţenii. Maghiarilor de etnie maghiară din România li s-a acordat dreptul de a obţine cetăţenia, în schimb celor de etnie română, nu", a spus unul dintre românii din Ungaria.
Aproape 5.000 de etnici români din Gyula aşteaptă să primească cetăţenia română.


N24 Plus
Cinci mii de etnici români din Gyula aşteaptă să devină români cu acte în regulă

(reportaj aici)


Aproape 5 mii de etnici români din Ungaria au cerut, în ultima lună, cetăţenia română. Unul dintre motive este legat de faptul că, de câteva săptămâni, firmele de cablu TV din ţara vecină nu mai transmit canalele din ţara noastră, decât dacă abonatul este cetăţean român.
AMBIANŢĂ: „Asta nu se tine de politică, nu se ţine de nimic. Tu ce zici pe asta că nici tu nu ai canal? No. Asta pentru mine sufleteşte e foarte greu. – Ce nu e? – Că nu e program românesc."
MARIA MARK, solicitant cetăţenie română: „Cu bucurie aş lua cetăţenie română, că mie mi-ar părea bine dacă noi ne-am uni românii din Ungaria cu românii din România."
VASILE GURZĂU, solicitant cetăţenie română: „Din 2000 am avut acasă. Din 1 martie mi se pare a dispărut. M-a revoltat pentru că nicio scrisoare nimic, nimic nu am primit. Mai mult mă uitam la telejurnal şi la sport."
Obţinerea cetăţeniei române se face, însă, destul de anevoios.
VOX: „Am dublă cetăţenie. Copiii mei s-au născut aici şi bine-nţeles şi copiii mei să obţină cetăţenia română."
VOX: „Nu ar fi rău. Să fim şi noi cu cetăţenia română. Dar şi altfel ţara-mamă poate să ne ajute."
VOX: „Cred că s-ar putea simplifica procedura obţinerii unei cetăţenii. Maghiarilor de etnie maghiară din România li s-a acordat dreptul de a obţine cetăţenia, în schimb, celor de etnie română, nu."
Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria este organizaţia care apără dreptul etnicilor noştri pe tărâm maghiar. La finalul anului trecut, Uniunea număra aproape o mie de membri.

Scrisoare deschisa adresata Primului-Ministru al Republicii Ungare, Orban Viktor

Deputatul PNL Mirel Taloș a adresat o scrisoare deschisă premierului ungar Viktor Orban în care îi atrarge atenția asupra gravelor probleme cu care se confruntă etnicii români din Ungaria. Printre acestea se numără și faptul că minoritatea română nu este reprezentată în Parlamentul de la Budapesta. 

Domnule Prim-Ministru,

Nu imi propun prin aceasta scrisoare deschisa sa protestez fata de mesajele sau gesturile politice excesive practicate de politicieni din Ungaria, in numele unor politicieni din Ungaria, de oficiali ai UDMR sau altor organizatii ale maghiarilor sau de etnici maghiari radicali cu prilejul sarbatoririi Zilei maghiarilor de pretutindeni. Vreau doar sa ma folosesc de acest prilej ca sa va atrag atentia asupra unor grave probleme cu care se confrunta minoritatea romaneasca din Ungaria. Fac acest lucru cu increderea ca aceste probleme va intereseaza in calitate de Prim-Ministru si cu speranta ca mesajul meu va fi un imbold pentru a va apleca asupra lor in viitor.

sâmbătă, 19 martie 2011

Filmul „Csempészek" (Contrabandiştii) la Duna TV

Duna Tv va prezenta din nou luni seara, 21 martie, de la ora 21.00 (ora Ungariei) filmul „Csempészek" (Contrabandiştii). 


De mai bine de cinci decenii se tot mândresc micherechenii cu participarea la un film maghiar, intitulat „Csempészek” (Contrabandiştii) şi filmat parţial chiar în satul lor. Renumitul regizor maghiar de pe vremuri, Máriássy Félix, a ales acest sat şi locuitorii săi pentru a realiza un film despre contrabandismul de la graniţa româno-maghiară, un subiect care de fapt este caracteristic oricărei zone de frontieră. Povestea filmului se desfăşoară prin anii 1930, când oamenii care locuiau pe lângă graniţe încercau să treacă dincolo orice produse din care puteau obţine vreun câştig. Filmul este şi o poveste de dragoste între o româncă şi un bărbat ungur. Cea mai frumoasă parte a peliculei a fost participarea celor doi „contrabandişti” la o zi de onomastică, de Sf. Petru, care se ţinea în casa unui român şi unde tocmai era o mare petrecere. Aici apare rolul micherechenilor: dansează şi cântă cum ştiu ei mai bine, pe ritmurile minunatelor melodii populare din satul lor. Unii dintre acei micherecheni care au participat la filmări trăiesc şi azi şi povestesc cu mândrie despre actorii maghiari pe care i-au întâlnit şi despre faptul că atunci au dansat mult mai frumos decât vreodată până atunci…

Az ortodox egyházé lesz a szociális ellátás

Megállapodást kötött Pusztaottlaka önkormányzata a román ortodox egyházzal a szociális feladatok átvételére — tudtuk meg Simonka György polgármestertől. 

A pusztaottlakai ortodox templom és a temető / Biserica ortodoxă şi cimitirul din Otlaca-Pustă

— Ide tartozik a házi segítségnyújtás, a falugondnoki szolgálat, az idősek nappali ellátása és a szociális foglalkoztatás — adta hírül a település vezetője, aki arról is beszélt, az állami normatíva kevés, abból nem lehet a működést megoldani.
Az egyházi fenntartású intézmények ugyanakkor 82,6 százalékkal több normatívát kapnak.
— Fontosnak tartjuk, hogy ezek a szolgáltatások továbbra is megmaradjanak a településen, esetleg még sokrétűbb segítségnyújtásra nyíljon lehetőség — folytatta Simonka György. A dokumentációt már benyújtották az engedélyeztetésre. A hatóságoktól függ, mikortól veheti át az egyház a szociális feladatok ellátását a többségében ortodox románok lakta Pusztaottlakán.
(Sursa: http://beol.hu

vineri, 18 martie 2011

Navracsics Tibor bejelentette a Nemzetiségi Tanulmányi Ösztöndíjat

Dr. Navracsics Tibor miniszterelnök-helyettes pénteken hivatalában fogadta a kisebbségi önkormányzatok vezetőit. 


A közigazgatási és igazságügyi miniszter a találkozón bejelentette az általa alapított Nemzetiségi Tanulmányi Ösztöndíj márciusi meghirdetését. Az egyeztetésen jelen volt Szászfalvi László, a KIM egyház-, civil- és kisebbségügyi államtitkára, valamint Dr. Latorcai Csaba nemzetiségi ügyekért felelős helyettes államtitkár is.
A miniszter az egyeztetés elején leszögezte: személyes garanciát vállal arra, hogy Magyarországon a nemzetiségi és kisebbségi jogok nem sérülhetnek. Navracsics Tibor a Nemzetiségi Tanulmányi Ösztöndíjat ismertetve közölte: az anyanyelvű és kétnyelvű nemzetiségi középiskolák diákjai által elnyerhető, havi 60 ezer forintos ösztöndíjat azért hozták létre, mert így kívánják segíteni azokat a tehetséges fiatalokat, akik esetleg a lakóhelyük távolsága miatt vagy anyagi okokból nem tudnak egyetemre, főiskolára menni.
Az érettségi előtti két évben havi 60 ezer forintos összeggel járó Nemzetiségi Tanulmányi Ösztöndíjat középiskolánként, évfolyamonként 1 diák nyerheti el. Az ösztöndíj-pályázaton - az anyanyelvű és kétnyelvű kisebbségi program szerint működő középfokú iskolák ajánlása alapján - az a magyar állampolgárságú diák vehet részt, aki nyilatkozata szerint valamely nemzeti vagy etnikai kisebbséghez tartozik, tanulmányi eredménye az előző tanév végén eléri a 4.00-es átlageredményt, és más tanulmányi ösztöndíjban nem részesül.

joi, 17 martie 2011

Curs de limba română online

Cine? Ce?
– Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a lansat programul „Curs de Limba Română”, cu scopul de a promova studiul limbii române în comunităţile româneşti de peste hotare. 
Cui i se adresează?
– Cursul se adresează românilor aflaţi în afara graniţelor care vorbesc limba română, însă nu au studiat într-o instituţie de învăţământ cu predare în limba română, precum şi celor care doresc să dobândească şi să îşi perfecţioneze cunoştinţele gramaticale şi de lexic. Portalul poate reprezenta un instrument util atât pentru studiul individual, cât şi în cadrul orelor de limba şi literatura română.

Care este scopul?
– Portalul vizează stimularea capacităţii de înţelegere, de dialog şi de asimilare a unei pronunţii corecte în limba română, fiind structurat în 3 module şi 30 de lecţii, formulate în funcţie de gradul de dificultate abordat. Cursul nu necesită cunoştinţe avansate de folosire a computerului, iar exerciţiile şi textele sunt însoţite de materiale audio şi ilustraţii care facilitează parcurgerea lor.

Cum se poate folosi?
– Accesarea lecţiilor şi a modulelor este gratuită şi se poate face direct de pe pagina de index a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni sau introducând adresa http://www.dprp.gov.ro/elearning/.

Explicaţia ambasadorului ungar la Bucureşti

Füzes Oszkár, ambasadorul Ungariei la Bucureşti

Ceartă în Parlamentul de la Bucureşti pe tema relaţiilor româno-maghiare


Parlamentul de la Bucureşti

Ziarişti Online: Tineri bucuresteni au pus Opinca pe Centrul Cultural Maghiar, in replica la spanzurarea lui Avram Iancu. Semnati SCRISOARE DESCHISA adresata premierului Boc: Pana unde va decadea demnitatea nationala in fata UDMR?

 

SCRISOARE DESCHISA adresata premierului Emil Boc: Pana unde va decadea demnitatea nationala in fata UDMR si a intereselor Ungariei asupra Romaniei? Refuzăm farsa istoriei care se repetă si complicitatea morala la crima Kossuth-ilor

* * *

Népszava: Magyar-román vitába torkolt a bukaresti bizalmatlansági indítvány vitája

Index.hu: Orbánról és Erdély elcsatolásáról vitázott a román parlament

Román mágnás díszmagyarban

Gombold újra! címmel közös öltözéktervezési pályázatot hirdetett a Közigazgatási és Igazságügyi Minisztérium (mint az országmárka alakításért felelős tárca), a Design Terminál Nonprofit Kft. és a Moholy-Nagy Művészeti Egyetem. A pályázat szeretné felhívni a kortárs hazai és nemzetközi divatszakma, valamint a közönség figyelmét a tradicionális magyar öltözék- és divattörténeti értékeket felhasználó, igényes mindennapi öltözködés fontosságára, a hagyományok modern szemléletű feldolgozására, újraértelmezésére, másrészt a kiemelkedő tehetségű, fiatal hazai divattervezők tevékenységére. 

(…)

A nagyon tradicionálisnak és magyarnak ismert, többnyire szélsőjobboldali politikuson és híveiken látható bocskai egyáltalán nem tradicionális: alig hetvenéves kreálmány, a Ferenczy-féle versenyre készült, és nagyjából az atilla zakósításának lehetne nevezni – világosította meg elménket a művészettörténész. Nem volt különösebb sikere, lévén igen kényelmetlen, jobbára már születése után is csak a jobboldali radikálisok hordták. Jobbára, mert például Bajcsy-Zsilinszky Endrének is volt egy, igaz, csak akkor vette fel, ha parlamenti felszólalásra készült: innen tudták, hogy parlamenti felszólalásra készül. Az ugyancsak emblematikus viselet, a szintén huszáregyenruha-alapú díszmagyar viszont régi. Több száz éves darabok is akadnak belőle, amelyeknek kultúrtörténeti értékét tovább növeli, hogy gazdáik igyekeztek minél több ősi családi ékszerrel, kiegészítővel díszíteni. Egyről viszont nem árt nem megfeledkezni: hajdan a történelmi elit hordta, az egyetemi tanár volt a legalacsonyabb rangú ember, aki a szokásjog szerint díszmagyart ölthetett. Igaz, hogy a színromán mágnás, Gozsdu Manó (Emanuil Gojdu) is viselte olykor, de neki elnézték, mert mint Herczegh Ferenc, a jeles író fogalmazott: ötszáz hold felett mindenki magyar úr (volt).

 

Emanuil Gojdu

(Az egész cikket itt lehet elolvasni / Tot articolul poate fi citit aici)

miercuri, 16 martie 2011

Semjén: Statul trebuie să lupte contra etnobiznisului

„Ar fi foarte tristă şi săracă acea lume, în care nu ar fi naţiuni şi comunităţi naţionale”, a spus vicepremierul Semjén Zsolt, la unul din programele oficiale ale preşedinţiei UE, organizat săptămâna trecută, 10 martie, la Fehérvárcsurgó. Acesta a accentuat că atunci când o naţiune, o comunitate naţională îşi păstrează valorile, cultura, limba, identitatea proprie „oferă un cadou unic întregii umanităţi, pe care numai ea poate să o dăruiască”.
În localitatea aflată la 80 de km de Budapesta s-a ţinut conferinţa internaţională „Comunităţi etnice şi lingvistice. Bogăţii şi experienţe”. Vicepremierul Semjén a vorbit aici şi despre faptul că valorile comunităţilor naţionale vor putea fi apărate şi valorificate numai atunci dacă suntem dispuşi să ne confruntăm cu problemele acestora în mod sincer. Printre aceste probleme a amintit şi apariţia acelor pseudo-minoritari, care funcţionează pe bază de etnobiznis. „Din păcate, în Ungaria este prea liberală acea lege care se referă la minorităţi, care reglementează autoguvernările minorităţilor naţionale, deoarece individul nu trebuie să dovedească în niciun fel apartenenţa sa la o naţionalitate”, a explicat Semjén. Din acest motiv se poate întâmpla că unii îşi schimbă identitatea din patru în patru ani. Astfel de abuzuri dăunează mult valorilor comunităţilor naţionale şi, prin consecinţă, statul trebuie să lupte contra fenomenului de etnobiznis. 

Distincţia oraşului Jula pentru Ştefan Oroian

Cu ocazia zilei de 15 Martie, sărbătoarea naţională a maghiarilor, Primăria oraşului Jula a înmânat premii festive unor personalităţi de seamă. Distincţia „Pentru cultura oraşului Jula” a fost înmânată artistului plastic de origine română, Ştefan Oroian.

 

 

Ştefan al nostru este, însă, un suflet răsăritean, mai apropiat într-un fel de Malevici. Ca şi acesta, Oroian crede că geometria poate fi sensibilizată şi încărcată cu forţă emotivă. Forţa expresivă a culorilor îl fereşte pe Ştefan Oroian de a aluneca într-un simplu decorativism agreabil. Dispuse în zone geometrizante, tranşant delimitate, culorile lui Oroian sunt uşoare şi diafane, dar tonice prin căldura pe care o degajă. El exprimă o relaţie umană cu spaţiul infinit, o relaţie care presupune mişcare. Spre deosebire de Mondrian, care a repudiat-o, Ştefan Oroian introduce adesea în compoziţiile sale linia curbă, pentru a sugera mişcarea universală…”, spune despre artistul plastic julan criticul de artă Horia Medeleanu din Arad.

Ştefan Oroian

Ştefan Oroian este membru al Prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. Pe această cale îl felicităm şi noi pe Maestrul Ştefan Oroian.

 






 

marți, 15 martie 2011

AŢRU face un cadou ungurilor de ziua lor

Prima şedinţă de lucru a Adunării Generale a AŢRU, după constituirea din luna februarie, a fost o nouă dovadă că acest organ funcţionează nu în interesul comunităţii româneşti din Ungaria, ci exclusiv în beneficiul câtorva persoane de la vârf. Iar pentru a satisface toate dorinţele şi capriciile şefilor, maşinăria de votare se pune în perfectă aplicare votând contra bunului simţ şi contra neamului pe care se presupune că îl reprezintă. Exact aşa s-a întâmplat pentru a multa oară şi la şedinţa din 14 martie. Şedinţa a fost ţinută, ca de obicei, în limba maghiară.

Din cei 25 de deputaţi, au fost prezenţi 22. În invitaţia la şedinţă, datată pe 3 martie 2011, nu figura niciun punct referitor la una din cele mai actuale şi grave probleme: preluarea şcolii generale româneşti din Bătania. Cu toate că despre aceasta se ştie de mult, chiar subsecretarul de stat Latorcai Csaba a vorbit despre soluţionarea cât mai urgentă a acestei probleme în cadrul vizitei sale la Jula şi Bătania, din 15 şi 16 februarie. Această problemă a fost trecută la capitolul diverse, dar la propunerea preşedintelui Kreszta Traján a fost votată să se discute la început, mai ales că la şedinţă a luat parte şi viitorul specialist în învăţământ al AŢRU, doamna Ana Oros Simon. Aceasta a fost şefa Departamentului pentru naţionalităţi în cadrul Ministerului Învăţământului de la Budapesta, de unde în septembrie anul trecut, după 40 de ani de activitate, a ieşit la pensie.

Problema şcolii din Bătania
Ana Simon a întocmit pentru şedinţa AŢRU un document informativ despre situaţia şcolii şi grădiniţei româneşti din Bătania, care a ajuns lunile trecute să fie subiectul unor dispute dintre primărie şi părinţi şi profesori. Primăria din Bătania se confruntă cu mari probleme financiare, precum şi cu numărul foarte scăzut al şcolarilor în instituţiile maghiare de învăţământ. Din cei în total 52 de copii care din toamnă vor merge la şcoală, părinţii a 27 şi-au manifestat intenţia de a continua la şcoala românească sau cea sârbească din localitate. „Prea mulţi”, în opinia primarului, care a vrut să limiteze maximumul numărului elevilor care să se poată înscrie la vreo şcoală de naţionalitate. Contra acestui fapt au protestat părinţii şi profesorii de naţionalitate. Problema s-a rezolvat relativ prompt. Subsecretarul de stat Latorcai Csaba a făcut o vizită pe 16 februarie la Bătania şi a anunţat că primăria va preda cele două şcoli de naţionalitate pentru autoguvernările pe ţară a sârbilor şi a românilor. De fapt, Adunarea Generală a AŢRU a fost pusă la şedinţa de luni în faţa unui fapt împlinit, fiind necesar totuşi un vot pozitiv pentru dorinţa de a prelua această instituţie de învăţământ. Membrii AŢRU au votat în unanimitate că vor prelua din septembrie administrarea şcolii din Bătania cu condiţia că Guvernul de la Budapesta va asigura sursele financiare necesare pentru buna funcţionare şi că se vor asigura garanţii pe termen lung. 


O nouă trădare ruşinoasă
După un scurt raport al preşedintelui Comisiei de regulament despre declaraţiile de avere înaintate de către deputaţi, dr. Szelezsán János a prezentat propunerile comisiei conduse de el referitoare la membrii celor trei comisii noi care urmau să fie alese. Cele trei comisii sunt: Comisia de învăţământ şi tineret, Comisia de afaceri externe şi mass-media, Comisia de cultură şi biserică.
Înainte de alegerea comisiilor, Eva Iova a luat cuvântul (în româneşte) şi a reamintit că e adevărat că AŢRU şi-a ales acum o lună un preşedinte şi un vicepreşedinte, care nu au niciun fel de program, totuşi ea propune că înainte de alegere persoanele care sunt propuse pentru a fi preşedinţi de comisie să-şi prezinte planul de activitate. Preşedintele AŢRU a pus la vot această propunere, care a primit 9 voturi pentru (fiind votată numai de către deputaţii din partea Uniunii) şi 13 voturi contra. Deci, majoritatea AŢRU a votat din nou că nu vrea să ştie ce vor să facă în viitorii patru ani preşedinţii de comisii!
Pentru prima comisie s-au propus Túriné Boncza Éva, profesoară la Săcal, Szilágyi Lászlóné, directoarea şcolii din Bedeu, şi Szántó György din Leucuşhaz, însă în locul celui din urmă a fost aleasă Maria Patca Petruşan, directoarea şcolii din Micherechi. Preşedinta acestei comisii este Túriné Boncza Éva. 


Pentru Comisia de afaceri externe şi mass-media, dr. Szelezsán i-a propus pe Roxin Anna, Csikós István şi Lázár István, toţi trei din Budapesta. Pentru ca deputaţii AŢRU să aibă şi o altă alternativă la votare, dr. Gheorghe Ruja i-a propus pe Aurel Becan, preot paroh la Cenadul Unguresc şi redactor al emisiunii „Ecranul Nostru” de la Televiziunea Maghiară, Elvira Ardelean, viceprimăriţa din Otlaca-Pustă şi Cosmin Pop, preot paroh din Jaca.
Înainte de votare, Eva Iova a cerut (în limba română) ca cei trei deputaţi din Budapesta, dintre care doi (Csikós şi Lázár) numai de câteva săptămâni au ajuns în AŢRU şi nu sunt cunoscuţi de către comunitatea românească din Ungaria, să se prezinte măcar în două propoziţii şi să declare în public: care este naţionalitatea şi care este limba lor maternă. Roxin Anna a devenit foarte agitată la această întrebare şi a spus destul de tare ca să fie auzită de cei din apropiere: „Este secret de stat”. La insistenţa celei care a pus întrebarea să se dea un răspuns clar şi tare, care să figureze şi în procesul verbal, Roxin s-a ridicat în picioare şi a spus: „Nu dorim să răspundem la această întrebare!” Atunci Aurel Becan a întrebat: „Colegii dvs. nu au gură? Să răspundă şi ei!” În locul celor doi a răspuns tot Roxin: „M-au ales de purtător de cuvânt.”


Ioan Budai a cerut atunci ca cei trei budapestani să fie retraşi de pe listă, deoarece s-au declarat că nu se declară (sic!), astfel au dat dovadă de incapacitate, şi să fie amânată înfiinţarea acestei comisii. Kreszta a pus totuşi la vot alegerea acestei comisii şi au fost aleşi – cu 13 voturi pentru şi 9 contra – Roxin, Csikós şi Lázár.

Lista celor care au votat o comisie AŢRU alcătuită din ne-români
Kreszta Traján, Gulyás György, Roxin Anna, Csikós István, Lázár István, Szelezsán János, Olteanu Florea, Táth János, Szántó György, Szilágyi Lászlóné, Túriné Boncza Éva, Blága János, Buk György.

După alegere, jurnalistul Tiberiu Boca i-a cerut un interviu noii preşedinte a Comisiei de afaceri externe şi mass-media pentru emisiunea „Ecranul Nostru”. Aceasta l-a refuzat însă categoric.


În a treia comisie, cea de cultură şi biserică, au fost propuşi Blága János, Földes Tamás Andrei şi Vetróné Negreu Marianna. Menţionăm că din cei trei numai Blága a fost prezent, ceilalţi doi au lipsit de la şedinţă şi nici nu s-a prezentat din partea lor vreun document în scris în care ar declara că acceptă propunerea. Cu toate acestea, ai au fost aleşi cu 13 voturi pentru şi 9 contra.

Money, money, money
După o scurtă pauză, în a doua parte a şedinţei s-a vorbit în principal despre bani. S-a hotărât ca onorariul lunar al preşedintelui AŢRU să fie suma maximă care se poate da, adică fondul de salariu pentru funcţionarii publici (38.650 ft) înmulţit cu 10. Vicepreşedintele va avea acelaşi fond înmulţit cu 8. Preşedinţii de comisii vor primi lunar 38.650 ft, iar membrii comisiilor 19.325 ft. Iar simpli deputaţi ai AŢRU, care nu au intrat în nicio comisie, vor primi lunar brut 6500 ft.


Ultimul punct pe ordinea de zi a fost aprobarea planului bugetar pe anul 2011. Gheorghe Ruja şi Gheorghe Gros au venit cu numeroase idei de îmbunătăţire şi o distribuire mai puţin costisitoare a fondurilor AŢRU, însă toate propunerile lor au fost refuzate. Majoritatea a votat să rămână tot planul aşa cum a fost el înaintat de către Comisia financiară.


* * *
În semn de protest faţă de atitudinea lor antiromânească, Foaia românească scrie pe ungureşte numele tuturor acelor deputaţi AŢRU, care îşi uită originea românească şi votează contra interesului comunităţii româneşti din Ungaria.

Politicianul Cristian Diaconescu, interesat de soarta românilor din Ungaria

Vineri, 11 martie, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria a primit vizita unei delegaţii a Uniunii Naţionale pentru Progresul României, condusă de preşedintele de onoare, Cristian Diaconescu. La întâlnire au luat parte membrii Prezidiului Uniunii Culturale, în frunte cu preşedintele dr. Ioan Ciotea, şi reprezentanţi ai diferitelor instituţii româneşti din Jula. 
Cristian Diaconescu şi dr. Ioan Ciotea
Dincolo de aspectele culturale, etnice şi educaţionale, s-a discutat despre recensământul din Ungaria, care va avea loc în toamna acestui an şi la care este important ca membrii comunităţii româneşti din Ungaria să-şi asume identitatea etnică. Reprezentanţii Uniunii Culturale din Jula au expus şi detalii despre problemele românilor din Ungaria, pe care o reprezintă Autoguvernarea pe Ţară şi cele locale, constituirea acestora, faptul că s-au înfiinţat autoguvernări care nu au niciun fel de legătură cu interesele etnicilor români din această ţară.
Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan a descris, pe scurt, situaţia Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria şi, de asemenea, o temă de discuţie a fost reprezentată de preconizata Lege a Cultelor care prevede, între altele, includerea celor cinci jurisdicţii ortodoxe din Ungaria în prima categorie de biserici, care cuprinde în special cele patru Biserici Istorice din Ungaria. Participanţii la discuţii au subliniat necesitatea ca Biserica Ortodoxă Română din Ungaria să facă parte din prima categorie de biserici.
Studiind manualele româneşti, la Liceul „N. Bălcescu" din Jula
O altă temă de discuţie a fost Liceului „Nicolae Bălcescu”, Cristian Diaconescu arătându-se foarte interesat de situaţia învăţământului românesc din Ungaria şi de alte probleme şi greutăţi cu care se confruntă comunitatea, îndemnându-i pe cei prezenţi să înainteze proiecte concrete spre România. Diaconescu a fost însoţit la Jula de o delegaţie din care au făcut parte: Gheorghe Pintea, preşedintele filialei Bihor a UNPR, Stanca Viki, vicepreşedintele UNPR, Dan Păcală, preşedintele filialei Oradea a UNPR, pr. Florin Buştean, pr. Călin Duşe, consilieri, jurnalişti, etc. După întâlnirea de la sediul UCRU, delegaţia română s-a deplasat la Catedrala „Sf. Nicolae” şi la Liceul „Bălcescu”.
Anca Butar
Delegaţia din România, alături de membrii Prezidiului UCRU şi Episcopul Siluan din Jula